Patru fondatori de credințe religioase, mai puțin cunoscuți publicului larg
https://www.ziarulmetropolis.ro/patru-fondatori-de-credinte-religioase-mai-putin-cunoscuti-publicului-larg/

Figuri ca Buddha, Moise, Isus Hristos sau Mohamed ne sunt cu siguranţă familiare.

Un articol de Cristian Vechiu|1 aprilie 2020

Toți patru pot fi considerați fondatori ai unor tradiții religioase influente și încă practicate, dar în afară de ei în istoria religiilor regăsim mai multe personaje ale căror învățături morale au avut sau încă mai au un impact major în anumite regiuni ale lumii. În cele ce urmează vom face o scurtă trecere în revistă a patru fondatori de credințe religioase mai puțin cunoscuți publicului larg.

Mahavira (cunoscut și sub numele de Vardhamana) a fost fondatorul tradiției jainiste. Născut la finalul secolului al VI-lea î. Hr., învățăturile ascetice ale lui Mahavira au dus la ruptura de hinduismul brahmanic, predominant la acel moment în India. Doctrina jainistă se bazează și în prezent pe perceptele lui Mahavira morale și spirituale consolidate de:

Non-violență

A spune întotdeauna adevărul

A nu fura

Abstinența de la plăcerile lumii pentru călugări și loialitatea pentru cei căsătoriți

Practicarea detașării față cele lumești pentru laici și lipsa proprietăților pentru călugări

Ca și în cazul budismului, scopul practicii ascetice este obținere eliberării (moksha). De altfel, Mahavira a fost contemporan cu Buddha și există în continuare dezbateri cu privire la posibilele influențe exercitate de mișcarea lui Mahavira asupra budismului timpuriu.

Guru Nanak (1469-1539) a fost fondatorul tradiției sikh (credință religioasă apărută în India, asemeni jainismului). Născut într-o familie de hinduși din nordul Indiei, Guru Nanak a călătorit intensiv după vârsta de 30 de ani, vizitând mai multe centre religioase (atât hinduse, cât și musulmane) ale țării natale, dar și din Orientul Mijlociu. Această perioadă formativă l-a influențat pe Guru Nanak să găsească o sinteză între curentele religioase dominante la acea vreme în India: hinduism și islam. De aici a rezultat o credință în unicitatea lui Dumnezeu (influența islamică) și în reîncarnare (inlfuența hindusă). Perceptele morale promovate de Guru Nanak și respectate în continuare în tradiția sikh sunt:

Adevărul și loialitatea

Puritatea

Auto-controlul

Generozitatea și întrajutoararea

Zarathustra (cunoscut și ca Zoroastru) a fost fondatorul uneia dintre cele mai influente tradiții religioase ale Antichității. Deși există încă dispute în privința perioadei în care a trăit Zarathustra, una dintre cele mai vehiculate ipoteze ne indică secolul al X-lea î.Hr. Născut într-un trib persan, Zarathustra a reușit să transforme vechea credință a iranienilor dintr-un politeism axat pe sacrificii ritualice într-un monoteism dualist. Revelația avută în jurul vârstei de 30 de ani a constituit factorul decisiv pentru mișcarea inițiată de Zarathustra. Mesajul reformator al lui Zarathustra a lăsat amprente nu doar în lumea persană de la acea vreme, ci ulterior și în spațiul iudeo-creștin. Doctrina morală a zoroastrismului se bazează pe întreita cale a adevărului:

Gânduri bune

Vorbe bune

Fapte bune

Mani (216-277) a fost un profet și lider religios născut în Persia, influențat de mai multe tradiții religioase: creștinism, zoroastrism și budism. Mișcarea religioasă inițiată de Mani a fost văzută adeseori ca o formă de erezie atât creștină, cât și zoroastriană. Tatăl său făcea parte dintr-o sectă iudeo-creștină (de sorginte gnostică), iar Mani a fost crescut în această tradiție până la vârsta de 24 de ani. În urma unei serii de revelații, Mani se decide să părăsească gruparea respectivă și călătorește intens în tot Orientul Mijlociu, ajungând până în India. Mesajul său religios reprezinta o formă de sincretism între creștinism, zoroastrism și budism. Autointitulat „apostol al lui Hristos”, Mani a pus bazele unei doctrine dualiste, în care bine și răul constituie două principii metafizice aflate într-o confruntare ancestrală. Înățătura morală maniheistă punea accent așadar pe

Puritate

Castitate

Regim alimentar vegetarian

Eliberarea sufletului din lumea materială

Cristian Vechiu este cercetător și lector al Fundației Calea Victoriei, unde susține cursul de Introducere în Istoria Religiilor.

03
/07
/17

Prea adesea constatăm legăturile noastre spirituale cu Franța și greutatea de a-i categorisi pe unii scriitori. Sunt români? Sunt francezi? Eugen Ionescu, Emil Cioran, Tristan Tzara rămân în fibra lor intimă români, dar exprimarea le e, prin excelență, de tip franțuzesc. În cazul lui Panait Istrati (1884-1935) lucrurile sunt mai complicate.

28
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Diplomația română până la Al Doilea Război Mondial a dat câteva nume de rezonanță în lumea europeană. Dacă Nicolae Titulescu e președinte în două sesiuni ale Societății Națiunilor, Grigore Gafencu (1892-1957) s-a făcut cunoscut și respectat în exterior mai ales ca exilat.

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

Într-o zi de 8 iunie (2007) se stingea din viață, pe un pat de spital, suferind de ciroză, Adrian Pintea. Avea doar 53 de ani, o vârsta la care ar mai fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.