Cineclubul One World Romania îşi propune în 2021 să recupereze şi să analizeze evoluţia filmului documentar românesc din perioada interbelică şi din cea comunistă. Primele două sesiuni sunt dedicate filmografiei cineastului Paul Călinescu. 12 dintre documentarele lui, realizate în perioada 1934-1948, sunt disponibile gratuit până la 25 aprilie.
Un articol de Ionuţ Mareş|1 aprilie 2021
În acest an, Cineclubul One World Romania își propune să recupereze și să analizeze evoluția filmului documentar românesc din perioada interbelică și din cea comunistă, cinematografie ale cărei opere nonficționale se află într-un con de umbră de prea mult timp, anunţă organizatorii.
Primele două sesiuni ale cineclubului sunt dedicate filmografiei variate – atât estetic, cât și ideologic – a cineastului Paul Călinescu. 12 dintre documentarele lui, realizate în perioada 1934-1948, sunt disponibile gratuit până 25 aprilie pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro.
Proiectul își propune să funcționeze ca un episod-pilot al unui program ulterior mai amplu de cercetare, inclusiv academică, a filmului documentar din România – în colaborare cu Facultatea de Film din UNATC „I.L.Caragiale” din București.
Spre deosebire de alți pionieri ai cinematografiei – explică iniţiatorii -, Paul Călinescu nu a fost un inventator subestimat ori un artist neînțeles, ci în primul rând un organizator al industriei de film din România, aflată la începuturi, la instituționalizarea căreia a contribuit în bună măsură.
De asemenea, de numele său se leagă, în 1939, primul premiu important al cinematografiei românești la nivel internațional, pentru documentarul „Țara Moților”, la Festivalul de la Veneția, urmat de un al doilea premiu la același festival, în 1941, pentru documentarul său de montaj „România în lupta contra bolșevismului”.
Filmele lui Paul Călinescu variază atât în termeni de tehnică și de amploare, de la primele filme de amator în 9.5 mm, la primul film al cinematografiei de stat comuniste, „Răsună valea”, cât și la nivelul genurilor, de la filmul turistic la cel de propagandă, trecând prin filmul industrial și de reclamă.
Filmele lui Paul Călinescu surprind imagini cu regele Carol al II-lea și viitorul Mihai I („Generația de mâine” – 1936), cu bătăliile duse de armata română în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Crimeea și în zona Sevastopolului („Pagini din războiul nostru sfânt” – 1943), cu primii lideri ai Partidului Comunist Român („România pe drumul democrației populare” – 1948), sau scene din viața locuitorilor „orașului contrastelor” („București, orașul contrastelor” – 1936).
Cele două programe despre Paul Călinescu, realizate de Ana Szel și Andrei Rus, conțin mai multe filme digitalizate pentru prima oară pentru această ocazie, puțin disponibile publicului larg până acum.
„Proiectul la care am lucrat în ultimele luni împreună cu Ana Szel, în cadrul Cineclubului OWR, e unul dintre cele mai importante (pentru mine) în care m-am implicat până acum. A fost plăcut și emoționant să descoperim, pe o masă mică de montaj de la Jilava, tot felul de documentare românești din perioada interbelică și mai târzii, rămase relativ obscure, în mod aparent inexplicabil”, a scris curatorul Andrei Rus pe pagina sa de Facebook.
1. „Țara Moților” (1939)
2. „10 mai 1939” (1939)
3. „Uzinele Malaxa” (1940)
4. „Colțuri din România” (1936)
5. „Pagini din războiul nostru sfânt” (1942)
6. „Atențiune, fragil!” (1944)
Începând cu „Țara Moților”, primul mare succes internațional al carierei lui Paul Călinescu și al cinematografiei românești, care obține un premiu la Festivalul de Film de la Veneția, programul pe care îl propunem reflectă varietatea de preocupări tematice și de formule stilistice abordate de Paul Călinescu în perioada interbelică, când a realizat exclusiv documentare.
Genurile non-ficționale în care pot fi încadrate acestea sunt clare și respectă tiparele organismelor de producție unde a activat cineastul – documentar turistic („Colțuri din România”), documentar turistic ideologizat („Țara Moților”), reportaj („10 mai 1939”), documentar industrial de propagandă („Uzinele Malaxa”), documentar industrial dramatizat („Atențiune, fragil!)” și documentar de montaj din război („Pagini din războiul nostru sfânt”). Însă fiecare dintre filmele programului atestă talentul și înclinațiile particulare ale lui Călinescu, preocupat de mizanscene elaborate și de structuri vizuale și ritmice moderniste, care de multe ori abstractizează și fragmentează construcții în aparență convenționale. – Ana Szel & Andrei Rus
1. „Expoziția-târg a industriei românești” (1934)
2. „București, orașul contrastelor” (1936)
3. „Generația de mâine” (1936)
4. „Paradisul Cisnădioarei” (1938)
5. „Împrumutul de aur” (1944)
6. „România pe drumul democrației populare” (1948)
Bonus: „Strângeți bani albi pentru zile negre” (regizor: Jean Georgescu, 1944)
Vă propunem, din nou, un program care reflectă diversitatea de preocupări tematice și formale din documentarele lui Paul Călinescu. De data aceasta, începem – simbolic – cu unul din primele sale filme de amator, „Expoziția-târg a industriei românești”, singurul mut al selecției. Și încheiem cu un documentar de propagandă realizat în timpul noului regim comunist, „România pe drumul democrației populare”. Observăm astfel – și e fascinant – cum o serie de manierisme narative și formale s-au transmis, aproape neatinse, de la documentarele interbelice spre cele din era comunistă, inclusiv prin continuarea activității unor cineaști precum Călinescu.
Printre celelalte filme ale programului se numără faimosul „București, orașul contrastelor” – documentar de promovare turistică a unui București modern și eclectic, „Generația de mâine” – documentar de promovare a organizației Străjerii Țării, avându-l drept protagonist pe adolescentul Mihai I, „Paradisul Cisnădioarei”, un foarte scurt și liric film turistic de promovare a peisajelor Cisnădioarei și „Împrumutul de aur”, un documentar de promovare a acordării de împrumuturi cetățenești statului slăbit economic de eforturile de război.
În mod excepțional, am decis să includem în acest program, ca bonus, unul din rarele filme non-ficționale ale lui Jean Georgescu, un alt cineast proeminent al perioadei dintre războaie care și-a continuat cu succes cariera în era comunistă. Înainte cu câțiva ani ca Paul Călinescu să realizeze „Împrumutul de aur”, Georgescu era ocupat, în „Strângeți bani albi pentru zile negre”, cu popularizarea unui alt tip de subscripție publică, către Casa de Economii și Consemnațiuni. Deoarece există multe similitudini – atât tematic, cât și ca abordări narative – între cele două filme, ni s-a părut interesant să vă oferim posibilitatea de a compara între două maniere regizorale mature, în speranța că particularitățile stilistice ale protagonistului retrospectivei noastre vor deveni mai clare astfel. – Ana Szel & Andrei Rus
Cineclubul One World Romania va cuprinde filme documentare românești de arhivă, grupate în 8 programe dedicate unor autori de cinema relevanți în evoluția genului. În selectarea cineaștilor s-a urmărit recuperarea unor figuri importante și prea puțin recunoscute la nivelul contribuției lor în dezvoltarea documentarului și a filmului românesc, mai informează organizatorii.
Printre autorii care se vor regăsi în program se numără Jean Mihail, Mircea Săucan, Mirel Ilieșiu, Slavomir Popovici, Savel Știopul, Ada Pistiner, Felicia Cernăianu sau scriitorii Nina Cassian, Geo Bogza și Radu Cosașu.
În afara programelor de filme și a biografiilor fiecăruia dintre cineaștii abordați, pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro vor fi disponibile materiale din revistele vremii (interviuri, cronici ale filmelor, texte scrise de ei înșiși despre cinema etc.). Mai mult decât atât, în jurul fiecărui program vor fi organizate discuții la care vor participa atât critici de film, cât și istorici, în încercarea de a contextualiza filmele prezentate.
