Penelopa în iarnă, la Muzeul Național de Artă Contemporană
https://www.ziarulmetropolis.ro/penelopa-in-iarna-la-muzeul-national-de-arta-contemporana/

De pe 22 ianuarie şi până pe 23 februarie 2020, MNAC (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) ne propune expoziţia „Deco. Penelopa în iarnă”.

Un articol de Liliana Matei|6 februarie 2020

„Munca de migală la gherghef, opera țesută din lână, din fire bătute de dinții furculiței, împletite și legate prin urzeală, se ridică încet, cu fiecare fir, dând naștere în ceasuri îndelungi armoniei de culori și forme care este tapiseria. Aici trebuie căutat specificul limbajului plastic al ei.” — Graziella Stoichiță, revista Arta 4-5/1990, Profil de Horia Horșia

Epopeea homerică spune că Penelopa, regina Ithacăi, a țesut zilnic o pânză imensă, lințoliul lui Laerte, pe care noaptea o destrăma, ca pretext pentru amânarea întâlnirii sale cu pețitorii apăruți în lipsa lui Odiseu. În cazul nostru, alegerea motivului Penelopei se concentrează mai puțin asupra poveștii cu final fericit din Odiseea, cât asupra așteptării, acel sentiment îngroșat de împietrire și anxietate, în care se întrețes toate fibrele unei opere. Citim această operă ca pe o mostră de rigurozitate, aplecare (și aplicare), atenție, timp dedicat, concentrare, forță și pasiune.

În accepțiunea dată de feminista Hélène Cixous, ne adresăm întrebarea: unde așteaptă Penelopa, acest personaj care reprezintă un arhetip? Este ea la fereastră, în interior, unde figura pasivă, concentrată asupra războiului de țesut, anulează timpul?

Procesul de lucru, migala și timpul petrecut de către artiste în compania obiectului au multe lucruri în comun cu așteptarea despre care vorbim. Într-o iarnă perpetuă a încetinelii, a uitării și a nevoii, obiectul de artă, privirea întoarsă spre sine și spre lucrurile simple, aparent banale, micile crâmpeie de bucurie ale detaliilor puse la punct, rezolvarea dilemelor artistice, fac acest travaliu mai ușor de suportat.

Considerate drept arte minore în trecut, artele decorative, în varietatea lor, au devenit de câțiva ani încoace un motiv de atenție în majoritatea instituțiilor ce promovează arta contemporană, de la cele mici, la cele mai mari. Astfel, muzeele și bienalele din toată lumea le-au reconsiderat și așezat într-o lumină nouă, spațială, instalaționistă, grandioasă, de prim-plan. Tapiseria, broderia, terracotta, porțelanul, lucrările în metal, sau doar procedeele folosite în artele decorative au devenit puncte de fugă în strategiile (inter)naționale de revizitare a trecutului și prezentului mai puțin cunoscut.

Muzeul Național de Artă Contemporană din București deține o colecție de aproximativ 7000 de lucrări, dintre care aproape 700 sunt considerate arte decorative. Iar mai mult de jumătate dintre autoarele acestora sunt femei, motiv suficient pentru a deschide porțile Penelopei și pentru a etala o selecție de artiste mature, importante, unele dintre ele mai puțin cunoscute publicului, dar cu opere ce merită toată atenția. — Simona Vilău

Artiste: Crina Ioana Athanasiu, Doina Lucanu-Sbârciu, Constanța Niculescu- Buzău, Carmen Paiu, Călina Pandele-Yttredal, Lila Passima, Adriana Popescu-Păsat, Florica Prevenda, Teodora Rusu, Anca Șesan, Graziella Stoichiță-Ghica

Curator: Simona Vilău

Coordonator Colecții-Conservare: Irina Radu

Conservator Artă Decorativă: Mariana Constantin

Credit imagine: Graziella Stoichiță – Poartă, 1984, tapiserie păr de capră. Lucrare afltă în colecția MNAC. Fotografie: Gabriela Pană

20
/06
/19

Un computer care se autodistruge în interiorul muzeului, drone care captează frânturi dintr-o corespondență paranormală, o mașină computațională care creează nori și se străduiește să devină parte a naturii, o frescă digitalizată a unei hărți celestiale din secolul XVI - o parte din propunerea Liminal, festivalul de artă, știință și tehnologie din București, care are loc zilele acestea.

19
/06
/19

Într-o epocă a dominației digitalului, cineastul francez Michel Gondry propune o întoarcere la un cinema artizanal, ca mijloc de distracție și de stimulare a imaginației și a creativității, la îndemâna oricui, prin „Uzina filmelor de amatori” inaugurată la Cluj-Napoca în timpul TIFF și deschisă până la sfârșitul lunii iulie.

15
/06
/19

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu se bucură în fiecare an de prezența unor reputați reprezentanți ai tuturor artelor spectacolului. Vă prezentăm seria de expoziții-instalație, de fotografie, grafice sau pictură care se regăsesc în programul festivalului, însoțite de vernisaje pentru celebrarea lucrărilor prezente timp de 10 zile printre cele 540 de evenimente ale ediției cu numărul 26 de FITS – le regăsiți o scurtă descriere și/sau detalii mai jos.

13
/06
/19

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Unitatea de Management a Proiectului, organizează, în cadrul proiectului CultPlatform_21 – Creative Spaces of the 21st Century, Festivalul de Artă dedicat patrimoniului invizibil. Evenimentul va avea loc în perioada 18-20 iunie, la Centrul Cultural POINT (Strada General Eremia Grigorescu 10) din București.

13
/06
/19

Teatrul de Comedie găzduiește în perioada 20-23 iunie 2019, în foyerul Sălii Radu Beligan, expoziția de fotografie „Actor. Actori”, semnată de fotograful și actorul Andrei Runcanu. Expoziția cuprinde 45 de portrete ale actorilor Teatrului de Comedie, ideea centrală fiind explorarea ideii de dialog dintre actor și camera de fotografiat, cu atât mai mult cu cât, atât cel fotografiat, cât și cel care realizează fotografia, sunt actori.

11
/06
/19

A doua ediție a festivalului de artă, știință și tehnologie din București va avea loc în perioada 15-23 iunie și propune publicului o expoziție de artă trans-media, un workshop, un talk performativ și un eveniment de tehnologie si artă dedicat copiilor, Miniliminal.

Pagina 10 din 57« Prima...89101112...203040...Ultima »