Penelopa în iarnă, la Muzeul Național de Artă Contemporană
https://www.ziarulmetropolis.ro/penelopa-in-iarna-la-muzeul-national-de-arta-contemporana/

De pe 22 ianuarie şi până pe 23 februarie 2020, MNAC (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) ne propune expoziţia „Deco. Penelopa în iarnă”.

Un articol de Liliana Matei|6 februarie 2020

„Munca de migală la gherghef, opera țesută din lână, din fire bătute de dinții furculiței, împletite și legate prin urzeală, se ridică încet, cu fiecare fir, dând naștere în ceasuri îndelungi armoniei de culori și forme care este tapiseria. Aici trebuie căutat specificul limbajului plastic al ei.” — Graziella Stoichiță, revista Arta 4-5/1990, Profil de Horia Horșia

Epopeea homerică spune că Penelopa, regina Ithacăi, a țesut zilnic o pânză imensă, lințoliul lui Laerte, pe care noaptea o destrăma, ca pretext pentru amânarea întâlnirii sale cu pețitorii apăruți în lipsa lui Odiseu. În cazul nostru, alegerea motivului Penelopei se concentrează mai puțin asupra poveștii cu final fericit din Odiseea, cât asupra așteptării, acel sentiment îngroșat de împietrire și anxietate, în care se întrețes toate fibrele unei opere. Citim această operă ca pe o mostră de rigurozitate, aplecare (și aplicare), atenție, timp dedicat, concentrare, forță și pasiune.

În accepțiunea dată de feminista Hélène Cixous, ne adresăm întrebarea: unde așteaptă Penelopa, acest personaj care reprezintă un arhetip? Este ea la fereastră, în interior, unde figura pasivă, concentrată asupra războiului de țesut, anulează timpul?

Procesul de lucru, migala și timpul petrecut de către artiste în compania obiectului au multe lucruri în comun cu așteptarea despre care vorbim. Într-o iarnă perpetuă a încetinelii, a uitării și a nevoii, obiectul de artă, privirea întoarsă spre sine și spre lucrurile simple, aparent banale, micile crâmpeie de bucurie ale detaliilor puse la punct, rezolvarea dilemelor artistice, fac acest travaliu mai ușor de suportat.

Considerate drept arte minore în trecut, artele decorative, în varietatea lor, au devenit de câțiva ani încoace un motiv de atenție în majoritatea instituțiilor ce promovează arta contemporană, de la cele mici, la cele mai mari. Astfel, muzeele și bienalele din toată lumea le-au reconsiderat și așezat într-o lumină nouă, spațială, instalaționistă, grandioasă, de prim-plan. Tapiseria, broderia, terracotta, porțelanul, lucrările în metal, sau doar procedeele folosite în artele decorative au devenit puncte de fugă în strategiile (inter)naționale de revizitare a trecutului și prezentului mai puțin cunoscut.

Muzeul Național de Artă Contemporană din București deține o colecție de aproximativ 7000 de lucrări, dintre care aproape 700 sunt considerate arte decorative. Iar mai mult de jumătate dintre autoarele acestora sunt femei, motiv suficient pentru a deschide porțile Penelopei și pentru a etala o selecție de artiste mature, importante, unele dintre ele mai puțin cunoscute publicului, dar cu opere ce merită toată atenția. — Simona Vilău

Artiste: Crina Ioana Athanasiu, Doina Lucanu-Sbârciu, Constanța Niculescu- Buzău, Carmen Paiu, Călina Pandele-Yttredal, Lila Passima, Adriana Popescu-Păsat, Florica Prevenda, Teodora Rusu, Anca Șesan, Graziella Stoichiță-Ghica

Curator: Simona Vilău

Coordonator Colecții-Conservare: Irina Radu

Conservator Artă Decorativă: Mariana Constantin

Credit imagine: Graziella Stoichiță – Poartă, 1984, tapiserie păr de capră. Lucrare afltă în colecția MNAC. Fotografie: Gabriela Pană

28
/02
/24

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, revine în acest weekend pe scena Sălii Palatului din București, având în rolurile principale pe balerinii Rin Okuno și Robert Enache, alături de ansamblul Operei Naționale București. Reprezentația de la începutul lunii decembrie a fost primită cu entuziasm de către publicul prezent, aceasta fiind sold-out.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

16
/02
/24

Anul acesta marcăm Ziua Națională Brâncuși printr-un eveniment cu totul deosebit. Avem bucuria să vă anunțăm că sosește în premieră în România și va putea fi vizitată în exclusivitate la Galeriile Artmark o lucrare realizată de sculptor în 1905-1906, „Bustul unui patron de restaurant (Portretul lui Achille Baldé)”. Este vorba despre „o operă care nu a fost niciodată văzută, (fiind) considerată pierdută sau distrusă”.

15
/02
/24

Pe 26 martie 2024, începând cu orele 18.30, Opera Națională București va găzdui o ediție specială din ciclul de conferințe SCENA GÂNDIRII. Evenimentul, desfășurat sub titlul „Universitate, societate, creativitate”, va aduce pe scenă trei rectori ai unora dintre cele mai reprezentative universități românești.