Penelopa în iarnă, la Muzeul Național de Artă Contemporană
https://www.ziarulmetropolis.ro/penelopa-in-iarna-la-muzeul-national-de-arta-contemporana/

De pe 22 ianuarie şi până pe 23 februarie 2020, MNAC (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) ne propune expoziţia „Deco. Penelopa în iarnă”.

Un articol de Liliana Matei|6 februarie 2020

„Munca de migală la gherghef, opera țesută din lână, din fire bătute de dinții furculiței, împletite și legate prin urzeală, se ridică încet, cu fiecare fir, dând naștere în ceasuri îndelungi armoniei de culori și forme care este tapiseria. Aici trebuie căutat specificul limbajului plastic al ei.” — Graziella Stoichiță, revista Arta 4-5/1990, Profil de Horia Horșia

Epopeea homerică spune că Penelopa, regina Ithacăi, a țesut zilnic o pânză imensă, lințoliul lui Laerte, pe care noaptea o destrăma, ca pretext pentru amânarea întâlnirii sale cu pețitorii apăruți în lipsa lui Odiseu. În cazul nostru, alegerea motivului Penelopei se concentrează mai puțin asupra poveștii cu final fericit din Odiseea, cât asupra așteptării, acel sentiment îngroșat de împietrire și anxietate, în care se întrețes toate fibrele unei opere. Citim această operă ca pe o mostră de rigurozitate, aplecare (și aplicare), atenție, timp dedicat, concentrare, forță și pasiune.

În accepțiunea dată de feminista Hélène Cixous, ne adresăm întrebarea: unde așteaptă Penelopa, acest personaj care reprezintă un arhetip? Este ea la fereastră, în interior, unde figura pasivă, concentrată asupra războiului de țesut, anulează timpul?

Procesul de lucru, migala și timpul petrecut de către artiste în compania obiectului au multe lucruri în comun cu așteptarea despre care vorbim. Într-o iarnă perpetuă a încetinelii, a uitării și a nevoii, obiectul de artă, privirea întoarsă spre sine și spre lucrurile simple, aparent banale, micile crâmpeie de bucurie ale detaliilor puse la punct, rezolvarea dilemelor artistice, fac acest travaliu mai ușor de suportat.

Considerate drept arte minore în trecut, artele decorative, în varietatea lor, au devenit de câțiva ani încoace un motiv de atenție în majoritatea instituțiilor ce promovează arta contemporană, de la cele mici, la cele mai mari. Astfel, muzeele și bienalele din toată lumea le-au reconsiderat și așezat într-o lumină nouă, spațială, instalaționistă, grandioasă, de prim-plan. Tapiseria, broderia, terracotta, porțelanul, lucrările în metal, sau doar procedeele folosite în artele decorative au devenit puncte de fugă în strategiile (inter)naționale de revizitare a trecutului și prezentului mai puțin cunoscut.

Muzeul Național de Artă Contemporană din București deține o colecție de aproximativ 7000 de lucrări, dintre care aproape 700 sunt considerate arte decorative. Iar mai mult de jumătate dintre autoarele acestora sunt femei, motiv suficient pentru a deschide porțile Penelopei și pentru a etala o selecție de artiste mature, importante, unele dintre ele mai puțin cunoscute publicului, dar cu opere ce merită toată atenția. — Simona Vilău

Artiste: Crina Ioana Athanasiu, Doina Lucanu-Sbârciu, Constanța Niculescu- Buzău, Carmen Paiu, Călina Pandele-Yttredal, Lila Passima, Adriana Popescu-Păsat, Florica Prevenda, Teodora Rusu, Anca Șesan, Graziella Stoichiță-Ghica

Curator: Simona Vilău

Coordonator Colecții-Conservare: Irina Radu

Conservator Artă Decorativă: Mariana Constantin

Credit imagine: Graziella Stoichiță – Poartă, 1984, tapiserie păr de capră. Lucrare afltă în colecția MNAC. Fotografie: Gabriela Pană

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.