Penelopa în iarnă, la Muzeul Național de Artă Contemporană
https://www.ziarulmetropolis.ro/penelopa-in-iarna-la-muzeul-national-de-arta-contemporana/

De pe 22 ianuarie şi până pe 23 februarie 2020, MNAC (Str. Izvor 2-4, Palatul Parlamentului, Aripa E4) ne propune expoziţia „Deco. Penelopa în iarnă”.

Un articol de Liliana Matei|6 februarie 2020

„Munca de migală la gherghef, opera țesută din lână, din fire bătute de dinții furculiței, împletite și legate prin urzeală, se ridică încet, cu fiecare fir, dând naștere în ceasuri îndelungi armoniei de culori și forme care este tapiseria. Aici trebuie căutat specificul limbajului plastic al ei.” — Graziella Stoichiță, revista Arta 4-5/1990, Profil de Horia Horșia

Epopeea homerică spune că Penelopa, regina Ithacăi, a țesut zilnic o pânză imensă, lințoliul lui Laerte, pe care noaptea o destrăma, ca pretext pentru amânarea întâlnirii sale cu pețitorii apăruți în lipsa lui Odiseu. În cazul nostru, alegerea motivului Penelopei se concentrează mai puțin asupra poveștii cu final fericit din Odiseea, cât asupra așteptării, acel sentiment îngroșat de împietrire și anxietate, în care se întrețes toate fibrele unei opere. Citim această operă ca pe o mostră de rigurozitate, aplecare (și aplicare), atenție, timp dedicat, concentrare, forță și pasiune.

În accepțiunea dată de feminista Hélène Cixous, ne adresăm întrebarea: unde așteaptă Penelopa, acest personaj care reprezintă un arhetip? Este ea la fereastră, în interior, unde figura pasivă, concentrată asupra războiului de țesut, anulează timpul?

Procesul de lucru, migala și timpul petrecut de către artiste în compania obiectului au multe lucruri în comun cu așteptarea despre care vorbim. Într-o iarnă perpetuă a încetinelii, a uitării și a nevoii, obiectul de artă, privirea întoarsă spre sine și spre lucrurile simple, aparent banale, micile crâmpeie de bucurie ale detaliilor puse la punct, rezolvarea dilemelor artistice, fac acest travaliu mai ușor de suportat.

Considerate drept arte minore în trecut, artele decorative, în varietatea lor, au devenit de câțiva ani încoace un motiv de atenție în majoritatea instituțiilor ce promovează arta contemporană, de la cele mici, la cele mai mari. Astfel, muzeele și bienalele din toată lumea le-au reconsiderat și așezat într-o lumină nouă, spațială, instalaționistă, grandioasă, de prim-plan. Tapiseria, broderia, terracotta, porțelanul, lucrările în metal, sau doar procedeele folosite în artele decorative au devenit puncte de fugă în strategiile (inter)naționale de revizitare a trecutului și prezentului mai puțin cunoscut.

Muzeul Național de Artă Contemporană din București deține o colecție de aproximativ 7000 de lucrări, dintre care aproape 700 sunt considerate arte decorative. Iar mai mult de jumătate dintre autoarele acestora sunt femei, motiv suficient pentru a deschide porțile Penelopei și pentru a etala o selecție de artiste mature, importante, unele dintre ele mai puțin cunoscute publicului, dar cu opere ce merită toată atenția. — Simona Vilău

Artiste: Crina Ioana Athanasiu, Doina Lucanu-Sbârciu, Constanța Niculescu- Buzău, Carmen Paiu, Călina Pandele-Yttredal, Lila Passima, Adriana Popescu-Păsat, Florica Prevenda, Teodora Rusu, Anca Șesan, Graziella Stoichiță-Ghica

Curator: Simona Vilău

Coordonator Colecții-Conservare: Irina Radu

Conservator Artă Decorativă: Mariana Constantin

Credit imagine: Graziella Stoichiță – Poartă, 1984, tapiserie păr de capră. Lucrare afltă în colecția MNAC. Fotografie: Gabriela Pană

02
/11
/20

Asociația Culturală Control N lansează ACSINTE.100, parte a programului educațional cu același titlu, un album virtual cu fotografii de Costică Acsinte însoțite de clipuri audio și video ce invită publicul tânăr în România anilor 1920 - 1960.

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.