Pentru prima dată în istoria FILB: o seară dedicată literaturii SF & F
https://www.ziarulmetropolis.ro/pentru-prima-data-in-istoria-filb-o-seara-dedicata-literaturii-sf-f/

Astăzi, Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB) propune o seară dedicată literaturii SF & F, la care participă doi dintre cei mai importanţi autori britanici contemporani (Paul McAuley şi Richard Morgan), alături de doi dintre maeştrii SF-ului românesc (Sebastian A. Corn şi Michael Haulică).

Un articol de Liliana Matei|6 decembrie 2014

Seara dedicată literaturii SF & F încheie cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la București, cea mai diversă, dar și cea mai unitară dintre toate cele șapte ale FILB, la care au participat scriitori de pe 3 continente, contabilizînd 10 țări.

Programul serii, la FILB

Lectură Paul MCAULEY (Marea Britanie) – din romanul Războiul liniștit; ediția în limba română, apărută în 2014 la Editura Paladin, în traducerea lui Nicu Gecse

• Lectură Richard MORGAN (Marea Britanie) – The Dark Defiles, în curs de aparitie, fragment tradus din limba engleză de Roxana Brînceanu

• Lectură Sebastian A. CORN (România) – din romanul Ne vom întoarce în Muribecca, apărut la Editura Nemira în 2014

• Lectură Michael HAULICĂ (România) – din romanul Transfer (ediție revăzută), publicat de Millennium Books, în 2014

• Open Talk – moderator: Oliviu Crâznic

• Dialog cu publicul

• Închiderea celei de a VII-a ediții a FILB

• Cocktail, oferit de Ambasada Elveției în România și Swiss Sponsors’ Fund, în onoarea scriitorului Marius Daniel Popescu
INVITAȚII EVENIMENTULUI DE LA CLUBUL ȚĂRANULUI

PAUL McAULEY (n. 1955), de formaţie biolog, este un cunoscut autor englez de hard science fiction, care abordează cu precădere teme precum biotehnologia, istoria alternativă şi călătoria în spaţiu. Autor a peste 20 de romane şi a mai multor volume de proză scurtă, McAuley este totodată preocupat de muzică şi film. În 1988, romanul său de debut, Four Hundred Billion Stars, a primit Premiul Philip K. Dick. Ulterior, Fairylandobţine, în 1996, Arthur C. Clarke Award şi, în 1997, John W. Campbell Memorial Award for Best SF Novel. McAuley trăieşte la Londra ca scriitor liber-profesionist.
„Este un scriitor al naibii de bun. Proza sa este revigorantă şi concisă. Acţiunea este limpede şi implicată. E plin de idei. Dacă vreţi să-l cunoaşteţi pe McAuley, nu pot să vă dau un sfat mai bun decît acesta: citiţi-i proza şi bucuraţi-vă de ea.” (Michael Swanwick)

RICHARD MORGAN este unul dintre cei mai cunoscuţi autori englezi contemporani de literatură SF şi Fantasy. Născut în 1965, Morgan a studiat istoria la Queens’ College din Cambridge. După absolvire, a devenit profesor de engleză şi a început să călătorească prin lume. A locuit şi a lucrat în Madrid, Istanbul, Ankara şi Londra şi a călătorit ani de zile în America de Nord şi de Sud, în Africa şi Australia. Debutează în 2002 cu Altered Carbon, pentru care primeşte, un an mai tîrziu, Philip K. Dick Award. Vînzarea drepturilor de ecranizare către producătorul american Joel Silver i-a permis lui Morgan să se dedice exclusiv scrisului. Urmează alte bestselleruri, precum: The Dark Defiles, The Cold Commands, The Steel Remains, Black Man (editat în SUA cu titlul:Thirteen), Woken Furies, Market Forces, Broken Angels.

În ultimul timp, Morgan scrie cu mult succes scenarii pentru graphic novels şi jocuri video, fiind tradus în mai multe limbi.
„Trăim într-o perioadă în care violenţa încetează să fie o opţiune viabilă, atît la nivel personal, cît şi de grup, de corporaţie sau la nivel naţional. Poţi obţine rezultate mult mai bune dacă încerci să negociezi cu oamenii decît să încerci să-i invadezi.” (Richard Morgan)

SEBASTIAN A. CORN (n. 1960) este pseudonimul literar al lui Florin Chirculescu – unul dintre cei mai cunoscuți autori de science fiction din România. A publicat primele texte în 1993, într-o revistă de sci-fi care a suscitat pasiuni și controverse în anii 1990: JSF. La scurt timp după debut, a primit numeroase premii și mențiuni literare, dintre care cele mai importante au fost Premiul pentru Debut European la Euroconul de la Glasgow din 1995 și Marele Premiu al Editurii Nemira din 1997 pentru romanul Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine. A publicat nuvele și povestiri în revistele JSF, Anticipația și Nautilus.

A fost redactor-șef al revistei Nautilus și al unei pagini săptămînale de sci-fi în Curierul Național. A publicat cinci romane sub pseudonimul Sebastian A. Corn și încă trei sub alte nume. Pentru ultimul dintre romanele sale, Imperiul Marelui Graal, i s-a decernat în 2006 premiul „Vladimir Colin”. Cel mai recent roman, Ne vom întoarce în Muribecca, a apărut la Editura Nemira în 2014. În viața de zi cu zi, Florin Chirculescu este chirurg toracic.

MICHAEL HAULICĂ (n. 1955) a debutat cu poezie în revista Flacăra, în 1974. A publicat poezie, proză, articole. A susţinut rubrici despre literatura SF și Fantasy în Observator cultural, Dilemateca, Știință & Tehnică. Este prezent cu povestiri și articole în antologii apărute în România, Cehia și SUA. Numele lui este legat de mai multe suplimente SF și reviste apărute în ultimii 20 de ani (Supernova,Alternativ SF, Lumi Virtuale, Fiction.ro, Nautilus, Galileo, Galileo Online, Argos) și de colecții de carte pe care le-a coordonat pentru editurile Tritonic, Millennium Books și Paladin.

În prezent este redactor la Editura Paladin (în cadrul Grupului Editorial Art), coordonator al colecțiilor de SF și fantasy, și redactor-șef al revistei Argos. Scrierile i-au fost traduse în limbile engleză, maghiară, croată, daneză, bulgară, franceză, cehă, japoneză, portugheză. A publicat șase volume de proză (Madia Mangalena – premiile „Vladimir Colin”, 2000, şi RomCon, 2002; Despre singurătate şi îngeri – Premiul SIGMA 2002; Aşteptînd-o pe Sara; Povestiri fantastice; Transfer – Premiul „Vladimir Colin”, 2014; O hucă în minunatul Inand), două volume de publicistică (Nu sînt guru; …nici Torquemada) și patru antologii. Din septembrie 2010 este membru titular al Uniunii Scriitorilor.

 

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.

31
/01
/21

Ediția din 2021 a Târgului de Carte de la Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente europene din domeniul editorial, nu va avea loc. Informația vine în contextul pandemiei Covid-19, după ce și ediția din 2020 a fost anulată, din aceleași motive.

29
/01
/21

Noi titluri semnate de nume de prim rang ale literaturii universale – clasici, laureați Nobel, voci actuale ale literaturii de pretutindeni – sînt aduse și cititorilor români, în traduceri de excepție, apărute sau în curs de apariție în prestigioasa colecție „Biblioteca Polirom”.