Permisul de conducere al Principesei Maria, vândut la licitaţia „România Regală”
https://www.ziarulmetropolis.ro/permisul-de-conducere-al-principesei-maria-vandut-la-licitatia-romania-regala/

Permisul de conducere al Principesei Maria, datând din 1909, a fost vândut pentru 5.000 de euro joi, la licitaţia „România Regală”, organizată de Artmark, care a avut încasări totale de 64.690 de euro. Permisul de conducere al Principesei Maria şi evantaiul Reginei Elisabeta s-au numărat printre atracţiile licitaţiei „România Regală”, care a fost organizată în […]

Un articol de |5 octombrie 2012

Permisul de conducere al Principesei Maria, datând din 1909, a fost vândut pentru 5.000 de euro joi, la licitaţia „România Regală”, organizată de Artmark, care a avut încasări totale de 64.690 de euro.

Permisul de conducere al Principesei Maria şi evantaiul Reginei Elisabeta s-au numărat printre atracţiile licitaţiei „România Regală”, care a fost organizată în Capitală de casa Artmark.

Licitaţia „România Regală” a adus în atenţia colecţionarilor de artă obiecte rare, piese care au aparţinut membrilor familiei regale, precum şi aristocraţiei româneşti.

La licitaţie au fost scoase 140 de loturi, iar rata de adjudecare a fost de 72,66%.

Permisul principesei moştenitoare, viitoarea Regină Maria (1875 – 1938), a fost eliberat de Touring-Club, filiala din München, în anul 1909. Maşina pe care o conducea principesa, după cum reiese din datele cuprinse în permis, era un Mercedes, model 35 H, număr de fabricaţie 5060, serie a motorului 7798. Principesa Maria a fost una dintre puţinele femei care au străbătut, la acea dată, Germania la volanul unui automobil, lucru pe care nu şi l-a permis în România, precizează Artmark. Valoarea estimativă a acestui document, care provine de la nepotul şoferului principesei, era cuprinsă între 5.000 şi 6.000 de euro.

O impresionantă brăţară din aur, decorată cu safir şi diamante, în cutie originală, realizată în atelierele fraţilor A. & J. Roller, furnizori ai Curţii Regale a României, a fost adjudecată pentru suma de 4.000 de euro.

Rarisimă piesă de colecţie datând de la începuturile monarhiei româneşti, steagul Principatelor Unite, arborat în timpul domnitorului Carol I, estimat la 800 – 1.500 de euro, a fost achiziţionată la preţul de 2.400 de euro.

Un alt obiect care a aparţinut unei îndrăgite regine a României şi a fost licitat este un rafinat evantai din fildeş. Acesta este inscripţionat în argint cu monograma Reginei Elisabeta, pseudonimul literar CS (Carmen Sylva). Feţele principale sunt din fildeş, una fiind ornată cu un decor vegetal, iar inelul de prindere a lamelelor este din argint. Evantaiul este în stilul Art Nouveau şi datează din anul 1900. Preţul estimativ al evantaiului era de 300 – 600 de euro, iar obiectul a fost adjudecat contra sumei de 450 de euro.

Printre obiectele care au atins cele mai mari sume, comparabil cu preţul estimativ, s-a numărat o pereche de butoni din aur cu cifrul regelui Mihai, (bijutier Heinrich Weiss, cca 1942, aur şi email, 19,1 gr, tl: 14 k, d=21 mm), cu o valoare estimativă de 1.200-1.800 de euro. Butonii au fost vânduţi contra sumei de 4.250 de euro. Bijutierul Curţii Regale Heinrich Weiss a creat multe bijuterii pentru regii Carol I şi Mihai, printre care şi această pereche de butoni de manşetă. Faţa principală a butonilor este decorată cu un cerc perlat, aflat la exterior, în interiorul căruia se află cifrul Regelui Mihai, realizat cu email albastru şi surmontat de coroana regală.

Un alt obiect care a fost adjudecat cu o sumă semnificativ mai mare decât cea estimativă a fost harta României Mari, care, de la o estimare de 100 – 200 de euro, a ajuns la un preţ de adjudecare de 3.600 de euro. Harta administrativă a României Mari din perioada interbelică are dimensiuni de 60 x 80 cm. Efortul de organizare administrativă a României după unirea din 1918 a fost considerabil, deoarece autorităţile erau obligate să ţină cont de anumite exigenţe politico-instituţionale, dar şi de specificul socio-cultural şi chiar geografic al provinciilor noi. Harta reprezintă nu doar o imagine de ansamblu a ţării, ci şi o proiecţie a proiectului politic care a stat la baza ei. Se remarcă, în colţul din stânga sus, stema regatului, dispusă peste două drapele încrucişate.

La fel de bine a fost vândut şi planul oraşului Bucureşti de la 1900. De la o valoare estimativă de 80 – 150 de euro, obiectul a fost vândut contra sumei de 850 de euro. Primăria Capitalei a comandat în anul 1900 Institutului Geografic al Armatei un plan al oraşului, care trebuia să actualizeze toate datele topografice legate de organizarea administrativă a urbei. De mari dimensiuni, realizat la scara 1:10.000, planul cuprindea un index al străzilor, şcolilor, monumentelor, instituţiilor publice, hotelurilor, halelor şi târgurilor. Se găsesc aici informaţii legate şi de cimitire, fabrici, cazărmi şi gări, institute de credit, grădini publice, spitale şi biserici. Exemplarul a aparţinut primăriei Bucureştilor, după cum atestă o ştampilă aplicată în caseta legendei.

Cel mai valoros lot al licitaţiei de joi seară a fost Ordinul Ferdinand în grad de Colan, instituit în 1929 şi care era estimat la 25.000 – 45.000 de euro. Personalităţi precum Regina Maria, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu au fost printre puţinele care au primit această distincţie. Oferit celor care s-au distins în lupta pentru realizarea Statului Naţional Român, ordinul cuprindea şase clase, trei inferioare şi trei superioare, gradul Colan fiind cel mai important. Exemplarul scos la licitaţie joi seară de Artmark nu a fost adjudecat.

Un alt obiect unicat care nu a fost adjudecat a fost un set de 8 fotografii rare pe sticlă cu demonstraţii aviatice ale lui Aurel Vlaicu, datate la începutul secolului al XX-lea. Valoarea estimativă a setului era cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de euro. Seria fotografiilor pe sticlă îl înfăţişează pe Aurel Vlaicu zburând la Bucureşti, în cadrul marelui miting aviatic desfăşurat la 17 octombrie 1910, pe hipodromul de la Băneasa.

Sursa: Mediafax

16
/01
/24

16 ianuarie, 2024 - Cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, evenimentul anual care sărbătorește și recompensează realizările cinematografiei românești, va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

16
/01
/24

Asteroid City, cel mai recent film al lui Wes Anderson, în care joacă Jason Schwartzman (The French Dispatch, The Grand Budapest Hotel), Scarlett Johansson (Black Widow, Jojo Rabbit) și Tom Hanks (Elvis, News of the World), va fi disponibil pentru vizionare în exclusivitate pe SkyShowtime începând din 20 ianuarie.

16
/01
/24

Seria ISTORII se va desfășura în perioada 15 - 30 ianuarie la Cinema ARTA, pe strada Universității nr. 3. Publicul are șansa să descopere în această perioadă, în fiecare zi de marți, o selecție de filme (scurtmetraje sau lungmetraje) curatoriate pentru a deschide conversații despre modul în care istoria este construită și transmisă cu ajutorul limbajului, imaginilor, semnelor și conceptelor.

16
/01
/24

Prima lună din an aduce încă cinci contexte în care compania independentă de teatru Vanner Collective deschide discuții despre teme ale zilelor noastre, prezente în tot ceea ce ne înconjoară și despre care nu e ușor mereu să vorbim: depresia și mecanismele construite pentru a merge mai departe cu ea, comunicarea cu sens, eco-anxietatea, moștenirea pe care o ducem și modurile în care ne limitează, fricile, vulnerabilitățile și superputerile fiecăruia dintre noi.

15
/01
/24

Peste 50.000 de perechi de ochi au avut plăcerea să privească expoziția Efectul Picasso în cele 4 luni de când s-a deschis. Vizitatori de toate vârstele au fost impresionați de cele 46 de lucrări de Pablo Picasso din colecția familiei sale, precum și de cele 65 de lucrări semnate de 37 de artiști români contemporani influențați de opera gigantului spaniol.

15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani