Philip Roth pune capat carierei de scriitor
https://www.ziarulmetropolis.ro/philip-roth-pune-capat-carierei-de-scriitor/

Prolificul scriitor american Philip Roth, ale cărui volume explorează viaţa modernă a evreilor americani, a declarat pentru o publicaţie franceză că nu mai vrea să scrie cărţi, pentru că şi-a pierdut pasiunea pentru acest lucru.   Autor al unor volume precum „Pastorala americană”, pentru care a primit premiul Pulitzer, a făcut acest anunţ luna trecută, […]

Un articol de Andrada Văsii|10 noiembrie 2012

Prolificul scriitor american Philip Roth, ale cărui volume explorează viaţa modernă a evreilor americani, a declarat pentru o publicaţie franceză că nu mai vrea să scrie cărţi, pentru că şi-a pierdut pasiunea pentru acest lucru.

 

Autor al unor volume precum „Pastorala americană”, pentru care a primit premiul Pulitzer, a făcut acest anunţ luna trecută, într-un interviu pentru revista franceză Les Inrocks.

Vineri, editorul său, Houghton Mifflin, a confirmat decizia. „Mi-a spus că este adevărat”, a declarat Lori Glazer, director executiv al editurii care îi publică romanele lui Roth.

Scriitorul în vârstă de 79 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi autori din lume, al cărui nume a fost frecvent vehiculat printre propunerile la premiul Nobel pentru literatură, a spus că nu a mai scris nimic de trei ani.

„«Nemesis» va fi ultima mea carte”, a spus scriitorul pentru Les Inrocks, referindu-se la nuvela publicată în 2010.

Roth a mai declarat că întotdeauna i-a fost dificil să scrie şi că nu mai vrea să aibă de a face „cu cititul, scrisul sau vorbitul despre cărţi”.

El a mai spus că a recitit volumele sale preferate, de autori precum Ernest Hemingway, I. S. Turgheniev, Feodor Dostoievski, şi apoi a recitit cărţile sale.

„Voiam să văd dacă mi-am pierdut timpul scriind”, a explicat el. „După aceea, am decis să nu mai scriu”, a mai spus el.

„Mi-am dedicat viaţa romanului: am studiat, am predat, am scris, am citit – excluzând aproape orice alt lucru (din viaţă, n.r.). E destul. Nu mai simt acest fanatism de a scrie pe care l-am experimentat toată viaţa. Ideea de a încerca să scriu din nou este imposibilă”, a adăugat Roth.

Ultimele cărţi ale lui Roth – „Everyman”, „Indignation”, „The Humbling” şi „Nemesis” – au fost lucrări scurte, adesea concentrate pe temele îmbătrânirii, declinului fizic, depresiei şi morţii.

Roth a mai spus că şi-a petrecut ultimii ani din viaţă pregătind materiale pentru biograful său, Blake Bailey. El a spus că, dacă ar fi după el, nu ar exista o biografie a sa, dar cum este sigur că se vor găsi oameni care să scrie despre el, vrea să se asigure că biografia va fi corectă.

Roth a mai spus că le-a cerut executorilor săi literari şi agentului său să îi distrugă arhiva personală după decesul lui. „Nu vreau ca documentele mele personale să fie împrăştiate peste tot”, a explicat el.

Opera narativă a lui Philip Roth aparţine marii tradiţii literare americane, urmând linia trasată de Dos Passos, Scott Fitzgerald, Hemingway, Faulkner, Bellow şi Malamud. El este considerat scriitorul cel mai reprezentantiv din ceea ce se numeşte Şcoala Evreiască din literatura americană.

Născut în oraşul Newark, din statul american New Jersey, în anul 1933, Philip Roth a debutat la vârsta de 26 de ani cu romanul „Goodbye, Columbus”. Printre operele sale se numără romanul „Pastorala americană” / American Pastoral” din 1997, pentru care scriitorul american a fost recompensat cu premiul Pulitzer. În 1969, Philip Roth a lansat controversatul roman „Complexul lui Portnoy/ Portnoy’s Complaint”, graţie căruia a devenit celebru pe plan mondial, printr-o descriere aproape grafică a sexualităţii personajelor sale.

Romanul său „Pata umană/ The Human Stain”, din 2000, a fost adaptat pentru marele ecran şi i-a avut în distribuţie pe Anthony Hopkins şi Nicole Kidman.

În 1998 i-a fost decernată, la Casa Albă, Medalia Naţională pentru Arte/ National Medal of Arts, iar în 2002, Medalia de Aur pentru Ficţiune/ Gold Medal in Fiction, cea mai înaltă distincţie a Academiei Americane, decernată anterior unor autori precum John Dos Passos, William Faulkner şi Saul Bellow. A câştigat National Book Award, de două ori, precum şi PEN/Faulkner Award şi National Book Critics Circle Award. În 2005, volumul său „Complotul împotriva Americii” a primit premiul Societăţii Istoricilor Americani şi a fost declarat cel mai bun roman al anului de New York Times Book Review, San Francisco Chronicle, Boston Globe, Chicago Sun-Times, Los Angeles Times Book Review, Washington Post Book World, Time, Newsweek.

În Marea Britanie, „Complotul împotriva Americii” a fost distins cu W.H. Smith Award pentru cea mai buna carte a anului, ocazie cu care Roth a devenit primul scriitor din istoria de 49 de ani a acestui premiu care îl câştigă pentru a doua oară. Philip Roth este, de asemenea, cel de-al treilea scriitor american în viaţă a cărui operă va fi publicată într-o ediţie completă şi definitivă de Library of America. Ultimul dintre cele opt volume este prevăzut să apară în 2013.

Printre cele mai cunoscute volume scrise de Philip Roth se numără: „Viaţa mea de bărbat”, „Umilirea”, „Fantoma iese din scenă”, „Pastorala americană”, „Indignare”, „Operaţiunea Shylock”, „Povestea lui Orisicine”, „Sânul”, „Complotul împotriva Americii”, „Animal pe moarte”, „Complexul lui Portnoy”, „M-am măritat cu un comunist”, „Pata umană”.

 

 

Sursa: Mediafax

02
/02
/15

Joi, 5 februarie, ora 19.00, odată cu premiera spectacolului Parapanghelos (un cabaret după “Cânticelele comice” ale lui Vasile Alecsandri) va avea loc și inaugurarea unui nou design al Sălii Lecoq, transformată acum în CAFÉ-TEATRU MASCA. 

02
/02
/15

Filmul românesc de scurtmetraj este prezent și anul acesta la Festivalul de Film de la Clermont-Ferrand (30 ianuarie – 7 februarie 2015) prin intermediul Asociației ESTE’N’EST, care organizează pentru a șaptea oară consecutiv standul românesc din cadrul marketului festivalului, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

02
/02
/15

Am trăit s-o vedem şi pe asta, ar spune melomanii urbei lui Marius Manole. Ieşenii care îşi plătesc la timp facturile la întreţinere pot câştiga premii oferite de către administratorul de imobile al Primăriei, respectiv Termo-Service, printre premii figurând şi două bilete la concertul lui Andre Rieu, din luna iunie, de la Bucureşti.

02
/02
/15

În filmul "Chuck Norris vs. Communism", de Ilinca Călugăreanu, peliculă selectată în secţiunea competiţională World Cinema Documentary, la cea de-a 31-a ediţie a Festivalului Sundance, o generaţie întreagă se îndrăgosteşte de film, în epoca Războului Rece, scrie prestigioasa publicaţie IndieWire.

01
/02
/15

Luni, 2 februarie, de la ora 20.30, la TVR 2, „Vocea Patriotului Naționale – Restituiri I.L. Caragiale” (premiera tv: 1992)  aduce din Arhiva de Aur a Televiziunii Române momente teatrale unice realizate după schițele: „Jertfe patriotice”, „Situațiunea”, „Tempora”, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, „Atmosferă încărcată” și „Diplomație”.

31
/01
/15

O zi întunecată de ianuarie, pe o stradă cu nume de compozitor francez. Un apartament într-un bloc de două etaje, o sufragerie cu sobă de teracotă verde; când scaunele și masa de plastic sunt date la o parte, se transformă într-un ministudio, în care Miriam Răducanu dansează din 1956.

30
/01
/15

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „O lacrimă de fată” (1980), regizat de Iosif Demian, este unul dintre cele mai originale filme româneşti realizate în timpul comunismului, polemizând prin stilul său modern şi energic cu falsitatea care caracteriza cinematografia oficială a vremii.

30
/01
/15

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania "Librar pentru o zi", iniţiată de librăria Bizantină din Bucureşti.