Pianul compozitorului austriac Wolfgang Amadeus Mozart revine „acasă”
https://www.ziarulmetropolis.ro/pianul-compozitorului-austriac-wolfgang-amadeus-mozart-revine-acasa/

Pianul la care compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) şi-a compus toate operele, din a doua parte a carierei sale, este expus începând de joi, pentru două săptămâni, la Viena, în fosta casă a muzicianului, care a fost transformată în muzeu. Potrivit agenţiei de presă Reuters, pianul a revenit astfel „acasă”, pentru prima […]

Un articol de |26 octombrie 2012

Pianul la care compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791) şi-a compus toate operele, din a doua parte a carierei sale, este expus începând de joi, pentru două săptămâni, la Viena, în fosta casă a muzicianului, care a fost transformată în muzeu.

Potrivit agenţiei de presă Reuters, pianul a revenit astfel „acasă”, pentru prima dată de la moartea celebrului compozitor, în 1791. Mozart a compus pe acest pian, în casa lui din Viena, peste 50 de lucrări muzicale.

 
Mozart a cumpărat acest pian – fabricat de Anton Walter – în 1782, imediat după ce s-a mutat în capitala austriacă, şi l-a folosit timp de aproape 10 ani, până la moartea sa, la vârsta de 35 de ani.

„Numeroase bucăţi muzicale au fost compuse pe acest pian, el şi-a compus multe concerte pentru pian cu ajutorul acestui instrument”, au declarat reprezentanţii muzeului.

Mozart şi soţia lui, Constanze, au locuit în acel apartament din apropiere de catedrala Sfântul Ştefan din Viena, unde de altfel s-au şi căsătorit, în perioada în care el se afla în punctul culminant al carierei sale de compozitor şi solist.

Spre sfârşitul acelui deceniu, muzicianul a sărăcit, întrucât capacitatea aristocraţilor vienezi de a sprijini muzica şi artele a fost profund afectată de războiul turco-austriac, şi a fost nevoit astfel să se mute în suburbii, luând însă pianul cu el.

După moartea lui Mozart, Constanze a oferit instrumentul fiului lor cel mare, Carl Thomas, care l-a donat apoi asociaţiei Cathedral Music Association and Mozarteum, în ziua în care compozitorul ar fi împlinit vârsta de 100 de ani.

Pianul lui Mozart este mult mai mic şi mai uşor decât pianele moderne pentru concerte, având o greutate de doar 85 de kilograme şi dimensiuni de 1 x 2,23 metri. Potrivit experţilor în domeniu, citaţi de Reuters, sunetul pe care îl produce este „mai proaspăt şi mai strălucitor” decât cel al unui pian modern, cu sunete înalte şi joase ceva mai fine, dar care se estompează mai repede.

Pe 7 noiembrie, pianistul rus Alexander Melnikov va interpreta mai multe compoziţii de Mozart pe acest instrument, dintre care multe au fost compuse în casa în care celebrul compozitor austriac a locuit la Viena, pe strada Domgasse Nr. 5.

Acest instrument reprezintă un împrumut al Fundaţiei Mozarteum din Salzburg, oraşul natal al lui Mozart.

 

Sursa: Mediafax

26
/01
/24

Survolând șansa și neșansa unei relații nemenite, de la aceeași distanță calculată care marchează și ruptura finală dintre cei doi protagoniști, debutul în lungmetraj a lui Celine Song, „Past Lives” dezbate în compoziții corecte, dar niciodată riscante, un „ce-ar fi fost dacă?” venit la 24 de ani de la ultima întâlnire.

26
/01
/24

UNATC „I.L. Caragiale” din București prezintă, în cadrul proiectului ARHIVA ACTIVĂ derulat de Centrul de Pedagogie și Studiul Imaginii „Sorin Botoșeneanu”, o retrospectivă cuprinzând toate cele șapte filme de lungmetraj ale cineastului Nae Caranfil.

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.