Pianul, timpul
https://www.ziarulmetropolis.ro/pianul-timpul/

Te afli în foaier, la Naţional, aştepţi să intri la spectacolul “Dumnezeu se îmbracă de la second- hand”. E bun acest titlu – te gândeşti. Îţi temperezi entuziasmul – cunoşti suficient de bine viaţa intimă a cuvintelor încât să ştii că, atunci când Dumnezeu apare pe frontispiciu, ceva va lipsi înăuntru.

Un articol de Andrei Crăciun|22 decembrie 2014

Citești caietul-program. Ion Caramitru scrie un text în care se lasă încântat de întâmplările care i-au permis să pună mâna pe piesa de teatru a lui Iulian Margu. Sunt întâmplări caragialești care implică un manuscris uitat, o banchetă de autoturism și doi actori-regizori: Caramitru și Mălăele, somități.

Dacă rămânea la Horațiu Mălăele, spectacolul ar fi rămas și la Râmnicu Vâlcea, sfârșind, cu certitudine, ca un spectacol îndelung elogiat în județ. Dar n-ar fi cunoscut niciodată o seară de gală ca aceasta. Te uiți la oamenii din foaier – sunt încântați să se afle aici, sunt cuprinși de importanța momentului, sunt fericiți că vor vedea un spectacol montat de însuși Directorul Naționalului.

Continui să citești în caietul-program și afli că Ion Caramitru crede că la mijloc se poate să fi fost însăși mâna lui Dumnezeu, crede în destinul textului lui Iulian Margu. Ești deja în gardă – ce poate să urmeze după o asemenea precizare? Ce ascunde această piesă disputată de titani, pe care doar soarta o mută din provincie pe prima scenă a țării?

Parcurgi și portretul în tușe calde pe care Cătălin Ștefănescu i-l face lui Iulian Margu, numit, fără echivoc, “un dramaturg redutabil”. Dar nu ești tu omul care să creadă fără să vadă. Aștepți. Îți nuanțezi așteptările. Închizi, radical, caietul-programul.

“Dumnezeu se îmbracă de la second-hand” nu s-a dovedit a fi o capodoperă, dar ai exagera și dacă i-ai scrie în contra. Povestea e așa: doi hoți jefuiesc o scorpie, scorpia are chiar și un pian, iar pianul acesta îi face loc, într-un acord tot mai fin, personajului principal – timpul.

Timpul: ultimul secol, cu burghezii lui coborâți în pușcării de revoluția proletariatului, ultimul secol, cu proletariatul dat jos de pe soclu, în pofida oricăror așteptări ale tovarășilor Marx și Engels.

Timpul: e bajocorit comunismul, se cunoaște puțină îngăduință față de năzuințele oamenilor muncii, e ironizat prezentul, în tușe prea groase pentru ochiul tău.

Florina Cercel, pe scena Naționalului bucureștean. Foto: Florin Ghioca

Florina Cercel, pe scena Naționalului bucureștean. Foto: Florin Ghioca

Cauți să îi descoperi oricărui text, asemenea oricărui om, calitățile. Te seduce acea împărțire a vieții unuia dintre hoți în “prima parte a vieții” și “a doua parte a vieții”. Nu te convinge, însă, deloc finalul – e previzibil. Te dojenești – cine îți acordă dreptul să constați una ca aceasta? Te consolezi cu realitatea că nu trebuie să îți ofere cineva acest drept, că ți s-a dat de la început și că e un dat irevocabil.

Simți puterea viziunii regizorului, îți place muzica acelui pian, îți place cum valsează eroii prin istorie, îți rezervi obiecții la jocul unor actori (îndeosebi la Florina Cercel), dar reții și un nume: Eduard Adam. Îi prevezi o carieră bogată.

Îți amintești ce scria un cronicar de jocuri populare despre ce i-a spus Iosif Sava, despre cum acesta a practicat “toată viaţa o laudă atent măsurată pentru toţi artiştii muzicieni”, despre cum “n-a amărât pe nimeni cu critica”, reușind, pe cale de consecință, să supere pe fiecare în parte – și pe mediocru, și pe genial.

Pe de altă parte, îți amintești ce ți-a spus, luându-te deoparte, alt cronicar de jocuri populare – că scrisul tău nu mai are căutare, fiind totodată obligatoriu să-l continui. Nădăjduia să te poți obișnui cu paradoxul acesta.

Ești în picioare, de-acum. Aplauzi spectacolul “Dumnezeu se îmbracă de la second-hand”. Te lași condus către casă de muzica secolelor XIX-XXI, de la acel sfârșit la acest început.

Nu valsezi în noapte, dar știi deja că îți vei mai aminti o vreme curgerea timpului măsurată în clepsidra pianului.

16
/06
/22

În anul 2022, întreaga lume muzicală a suferit o mare pierdere prin dispariția pianistului Radu Lupu, unul dintre cei mai mari muzicieni ai secolului al XX-lea. Marți, 21 iunie 2022, la ora 19.00, în sala Ateneului Român, Filarmonica „George Enescu” aduce un omagiu genialului artist printr-un concert care îi va avea ca protagoniști pe Dan Grigore, Cristian Mandeal, Marin Cazacu, Daniel Ciobanu și Robert Creimerman

15
/06
/22

Doi oameni: un bărbat și o femeie. Un butoi, niște soldați cărora li se dau onorul pentru că pleacă la război și o mică poveste umană tumultoasă. Este vorba despre spectacolul „Doi într-un butoi” după o idee de Françoise Thomas, regizat de unul dintre dintre cei mai talentați regizori ai generației tinere, Florin Liță.

14
/06
/22

La Festivalul „BUZĂU / IUBEȘTE / TEATRU”, au fost selectate spectacole care au ca temă iubirea, în toate formele sale. Spectacolul „Căsătoria”, regizat de Slava Sambriș de la Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău, este, așa cum ne spune sfatul babelor încă de la început, despre o poveste reală, total neverosimilă, dar actuală.

14
/06
/22

Joi, 16 iunie și vineri, 17 iunie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de Christian Badea, prim-dirijor principal al instituției, prezintă publicului Preludiul actului 3 din opera Lohengrin de Richard Wagner, Concertul în la minor pentru pian şi orchestră, op. 54 de Robert Schumann, cu pianista americană de origine chineză Claire Huangci în ipostază solistică, și Simfonia nr. 8, în fa major, op. 93 de Ludwig van Beethoven.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.