“Pierdutul paradis” de Cees Noteboom,o stranie şi minunată poveste despre iubire
https://www.ziarulmetropolis.ro/pierdutul-paradis-de-cees-noteboomo-stranie-si-minunata-poveste-despre-iubire/

Miercuri, 27 ianuarie 2016 , de la ora 19.00 va avea loc la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) o seară dedicată romanului Pierdutul paradis de Cees Nooteboom, o stranie şi minunată poveste despre iubire şi regăsire tradusă în peste 25 ţări.

Un articol de Petre Ivan|26 ianuarie 2016

Vor prezenta cartea Ioana Bâldea Constantinescu, jurnalist cultural, şi Gheorghe Nicolaescu, traducătorul romanului, iar actriţa Eliza Păuna ne va citi câteva fragmente. Gazda întâlnirii va fi Andreea Răsuceanu, critic literar şi redactor Humanitas Fiction.

În Pierdutul paradis, Nooteboom combină magistral claritatea şi lirismul intens. (The Guardian)

Alma este o tânără braziliancă fascinată de reprezentările îngerilor în arta Renaşterii. Hotărându-se să plece din iadul care a devenit pentru ea Sao Paulo, călătoreşte, alături de o bună prietenă, dezinvolta Almut, la Sidney, unde încearcă să-şi refacă viaţa. La un moment dat, în Perth, îngerii capătă pentru Alma o formă concretă.

În partea cealaltă a lumii, criticul literar Erik Zondag se luptă cu propriii demoni: alcoolismul şi obezitatea. În timpul unei cure purificatoare în Austria

Cees Nooteboom

Cees Nooteboom

, destinul îi pregăteşte o supriză: reîntâlnirea cu fata cu aripi de înger care i-a zdrobit inima în Australia.

Despre Cees Noteboom

Prozator, poet, dramaturg, autor de cărți de călătorie, eseist și jurnalist neerlandez, CEES NOOTEBOOM s-a născut pe 31 iulie 1933 la Haga (Țările de Jos). Nereușind să se adapteze rigorilor impuse de școlile confesionale catolice pe care le urmează și fiind declarat inapt pentru serviciul militar, tânărul Nooteboom începe să călătorească prin Europa, făcând autostopul. Romanul său de debut, Philip și ceilalți (Philip en de anderen, 1955), reprezintă o reflectare literară a experiențelor acestei perioade, fiind urmat, în 1963, de Cavalerul e mort (De ridder is gestorven).

În 1956 publică primul volum de poezie, De doden zoeken een huis (Morții își caută o casă), și își începe activitatea de jurnalist, colaborând cu numeroase publicații din țara natală și din străinătate. Relatează ca martor direct depre Revolta din Ungaria (1956), Primăvara de la Praga (1968) și Căderea Zidului Berlinului (1989). Romanul Ritualuri (Rituelen, 1980) îi deschide drumul recunoașterii internaționale, consolidată de apariția, în 1991, a romanului Următoarea poveste (Het volgende verhaal) și, în 1998, a romanului Allerzielen (Ziua Tuturor Sfinților).

În 2004 publică romanul Pierdutul paradis (Paradijs verloren). Scrierile sale au fost recompensate cu importante premii: Pegasus Prize (1983), Ferdinand Bordewijk Prijs (1983), Aristeion Prize (1991), Constantijn Huygensprijs pentru întreaga operă (1992), Goethe-Preis (2002), P.C. Hooftprijs (2004) și Prijs der Nederlandse Letteren (2009). De asemenea, Cees Nooteboom este nominalizat de mai mulți ani la Premiul Nobel pentru literatură. Cărțile sale sunt traduse în peste treizeci de limbi.

Foto: Pierdutul paradis – Humanitas

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

19
/07
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti a pregătit un nou proiect dedicat copiilor care îşi petrec vacanţa de vară în Capitală.

12
/07
/21

Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment din volumul „Malvinița. Așa se scrie dragostea. Epistolar erotic. parCurs de comunicare creativă” de Eugen Istodor, recent publicat la Editura Polirom.

08
/07
/21

Un portret al excepționalei gânditoare de secol XX, Hannah Arendt, schițat de autoarea americană Hannah Jewell în volumul „100 de femei afurisite. O istorie” (Editura Nemira, 2021, colecția „Orion”).