Pius Sérvien, fondator al esteticii matematice
https://www.ziarulmetropolis.ro/pius-servien-fondator-al-esteticii-matematice/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Din zecile de români formaţi în şcolile franceze se desprinde figura unică a lui Şerban Coculescu (Pius Sérvien), fiul lui Nicolae Coculescu, profesor de astronomie, fondatorul Observatorului astronomic de la Bucureşti.

Un articol de Georgeta Filitti|8 Aprilie 2017

A învăţat la liceul St. Louis din Paris şi aptitudinile sale excepţionale s-au îmbinat admirabil cu pedagogia din Hexagon. Lucrând câte 10 ore pe zi, îşi trece două bacalaureate în chip strălucit iar sfera lui de interes acoperă matematica, chimia, filosofia, astronomia; corespondenţa purtată cu tatăl său aflat la Bucureşti e oglinda perfectă a răstimpului şcolarităţii. „Muzica a devenit pentru mine un viciu”, Enescu „m-a făcut să intru în vibraţie într-un mod aproape patologic”, „de  câte ori îmi cade în mână o formulă matematică uit de toate şi mă cufund cu voluptate în calculele mele”, scria el părintelui iar un profesor, uimit de spiritul său creator declara încântat: „este meseria noastră de a fi depăşiţi”. Şi într-adevăr, învăţăcelul şi-a întrecut maeştri. Compune lieduri cărora le dă nume cu rezonanţă astronomică; în 1923 scoate volumul de versuri Clepsidra, îşi ia doctoratul în literatura franceză cu teza Proza metrică a lui Rousseau, face lucrări practice de astronomie la Institutul Curie (din 30 de studenţi, 6 erau români) şi dobândeşte tot acolo un „certificat în radioactivitate”. În 1926 îşi ţine prima lecţie la Collège de France iar gazdele constată: „P.S. trece fără efort de la elenism la literatură comparată, de la medievistică la matematici superioare”. Peste un an, teza lui Ritmurile ca introducere fizică în estetică. Noi metode de analiză şi aplicarea lor în muzică la ritmurile limbii franceze şi la metrica doriană face senzaţia. R.M. du Gard declară că P.S. e printre primii zece francezi cu o mare strălucire poetică, după ce citeşte Eseul asupra ritmurilor tonice ale limbii franceze. Şi cele 30 de poeme în limba franceză îl vor vor fi clasat aşa de sus în preţuirea contemporanilor.

A publicat peste 100 de articole în „Revue de Paris”, „Revue philosophique”, „Encyclopédie française”, „Nouvelles littéraires” iar volumul său de versuri Orient (1944) a cunoscut în doi ani patru ediţii cu un tiraj de 18 000 exemplare.

A fondat o colecţie de Studii estetice şi alta referitoare la Limbajul ştiinţific. Înţelepciune şi poezie, Hazard şi probabilităţi, Artistul sunt volume care i-au adus omagierea din partea unor spirite luminate ale Franţei. Academicianul Paul Valéry declara că P.S. a contribuit la dezvoltarea relaţiilor internaţionale româno-franceze iar preşedinţii Franţei René Coty şi Charles de Gaulle l-au preţuit în chip deosebit.

Realizat plenar în societatea franceză (al cărei cetăţean a devenit în 1949) P.S. a păstrat toată viaţa nostalgia ţării natale. Şi aceasta s-a exprimat nu doar în paragrafele româneşti din corespondenţa cu tatăl său (unde nu lipsesc oltenismele atât de savuroase cu folosirea perfectului simplu!) ci şi în încercările repetate de a obţine o catedră în România. Din păcate, singura recunoaştere a fost alegerea ca membru al Academiei Române de ştiinţă (în 1936), instituţie desfiinată însă numai după trei ani, ca şi publicarea câtorva poezii în reviste româneşti.

Cavaler al Legiunii de Onoare, fondator al esteticii matematice, Pius Sérvien rămâne o glorie a Franţei. Românii au datoria recuperării moştenirii sale spirituale. Şi dacă întreaga sa operă e accesibilă francofonilor de la noi, corespondenţa purtată cu tatăl său, în mare parte inedită, e un model ce ar trebui să devină manual de comportament pentru generaţiile în formare de astăzi. Ea cuprinde atât mărturii ale metodelor de educare a elevilor şi studenţilor ce s-au dovedit atât de eficiente cât şi felul cum a răspuns tânărul român, seriozitatea, ambiţia şi setea deosebită de cunoaştere la provocările dascălilor francezi.



21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

11
/07
/19

„Cum nu veţi citi aceste rânduri decât când nu voi mai fi eu, pot să-mi permit o sinceritate pe care, oricum aş vrea-o, n-aş putea s-o ajung, ştiind că veţi citi jurnalul acesta fiind eu în viaţă. (…) Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale.”

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

21
/06
/19

22 iunie 1963. Ultima zi din viața unei artiste care a îndrăznit: să viseze, să se încăpățâneze, să râdă de convenții și prejudecăți, să dezvăluie cântecul popular într-un fel în care nimeni nu l-a mai dezvăluit, pe scurt, să facă artă autentică în vremuri măcinate de boli grele.

29
/05
/19

METROPOLIS SPECIAL Vă invităm să (re)descoperiți povestea de dragoste dintre Carol al II-lea și Elena Lupescu, așa cum ne-o înfățișează scriitoarea Tatiana Niculescu în cea mai nouă dintre cărțile sale – „Regele și Duduia” (Editura Humanitas, 2019).

Page 1 of 3012345...102030...Last »