Poarta Albă. Fără vlagă
https://www.ziarulmetropolis.ro/poarta-alba-fara-vlaga/

CRONICĂ DE FILM „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un film fără vlagă, ilustrativ şi cu personaje slab construite. Povestea teribilă a deţinuţilor din lagărul comunist de muncă silnică ce dă titlul lungmetrajului nu are parte de o redare cinematografică pe măsură.

Un articol de Ionuţ Mareş|6 octombrie 2014

Bazat pe cartea „Vărul Alexandru și alte povestiri adevărate” a lui Adrian Oprescu, dar și pe alte volume de memorialistică de penitenciar, „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un exemplu de cum o idee generoasă și multe intenții bune nu conferă automat valoare unui film.

Drama celor trimiși la moarte într-un lagăr de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră (printre care și părintele Arsenie Boca) este redată ilustrativ, într-un limbaj vizual (doar) corect și convențional, care punctează câteva noțiuni de bază, dar este departe de a se constitui într-o reflecție asupra temei alese.

Filmarea în alb-negru, previzibilă și la îndemână, nu ajută la crearea unei atmosfere credibile de întoarcere în timp și de austeritate pe care probabil și-au dorit-o realizatorii. Rămâne doar o convenție nejustificată.

Imaginea lui Mihai Serbușcă este curată, însă camera nu este deloc îndrăzneață (nu captează detalii, nu permite acumularea unor stări). Scenele nu decurg firesc una din alta, ci par legate doar pentru că așa au fost scrise în scenariu.

Filmul amintește de majoritatea producțiilor din timpul comunismului, când replicile eru rostite nenatural, într-o inadecvare cu situațiile în care sunt puse personajele. Gardienii înjură neconvingător, iar dialogurile între deținuți sunt marcate de falsitate și de artificialitate, probabil din cauza unei combinații între o distribuție greșită și o neinspirată îndrumare a actorilor (începători).

Apropiindu-și filmul mai degrabă de producțiile de televiziune, Nicolae Mărgineanu, un fost director de imagine și un regizor experimentat și cu două-trei filme reușite în trecut („Un om în loden” și „Privește înainte cu mânie” au fost comentate și de Ziarul Metropolis), nu fructifică potențialul textelor memorialistice inspiratoare.

„Poarta Albă” devine o înșiruire de imagini și scene care nu reușesc să transmită nicio emoție spectatorului. Finalul este de asemenea tributar unui epigonism demult apus și obsesiei regizorilor români de altădată de a-l imita pe Andrei Tarkovski – în ultimul cadru, care înfățișează o icoană, alb-negrul lasă locul imaginii în culori, într-un racord nejustificat și ineficient cu sfârșitul grandios din „Andrei Rubliov”.

„Poarta Albă” este programat să ruleze în cinematografe începând cu 17 octombrie.

INFO

Poarta Albă (România, 2014)

Regia: Nicolae Mărgineanu

Cu: Cristian Bota, Sergiu Bucur, Mădălina Craiu

Rating: ●○○○○

Foto din Poarta Alba – capturi film



02
/02
/23

CRONICĂ DE FILM Probabil că e şi simbolic, însă cu siguranţă e ceva comic în constatarea că cel mai prolific regizor de filme comerciale din cinematografia română post-2000 e un spaniol. În timp ce noi eram ocupaţi cu filmele de festival, Jesús del Cerro îşi urma neabătut şi vesel propriul drum, aproape singur pe culoar.

30
/01
/23

În perioada 20 – 28 ianuarie a avut loc în Franța cea de-a 5-a ediție a Festivalului de film documentar (FIPADOC) de la Biarritz, primul eveniment major al anului din circuitul celor dedicate acestui gen, care reunește anual 50 de țări participante și peste 30.000 de spectatori. Cu această ocazie, „Pâinea noastră cea de toate zilele”, cel mai nou documentar regizat de Șerban Georgescu („Varză, cartofi și alți demoni”; „Jurnalul familiei -escu”) a avut premiera internațională, fiind nominalizat în cadrul secțiunii IMPACT, dedicată producțiilor cu teme sociale, de mediu sau justiție.

26
/01
/23

Pe 27 ianuarie, unul dintre cei mai importanți actori din România împlinește 87 de ani. Pe Florin Piersic îl puteți vedea pe 30 ianuarie în spectacolul „Străini în noapte” de Eric Assous, regizat de regretatul Radu Beligan și găzduit de Naționalul bucureștean.

26
/01
/23

Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda.

25
/01
/23

CRONICĂ DE FILM Reacţiile la “Close” (2022) par să se fi împărţit în două: “heartbreaking” (cu versiunea românească “vai, cât am plâns”) şi, mult mai rar, “tearjerker”. O zic din capul locului: sunt din a doua categorie. Deşi am plecat setat să mă las emoţionat (nu am nici cea mai mică problemă să dau garda jos în sala de cinema), am ieşit iritat.

22
/01
/23

Apariţia în română, pe final de 2022, la Editura Tracus Arte, a două cărţi de Pier Paolo Pasolini - una de poezii şi alta cu texte despre literatură şi artă - a tulburat puţin apatia cu care a fost marcat la noi centenarul acestui mare cineast şi scriitor.

18
/01
/23

Din 20 ianuarie spectatorii din București, Bacău, Bistrița, Botoșani, Buzău, Cluj, Oradea, Pitești, Satu Mare, Sibiu, Sinaia și Târgu Mureș vor putea vedea pe marile ecrane controversata poveste a trupei Phoenix, spusă chiar de membrii ei în documentarul „Phoenix. Har/Jar”.

13
/01
/23

Două filme din competiţia Festivalului de la Cannes, foarte diferite, pot fi găsite în ianuarie în cinematografe: "Frate şi soră", de Arnaud Desplechin, şi "Păianjenul sfânt", de Ali Abbasi.