Poarta Sarutului – în comisia de expertiză sunt profesori din Franţa şi Belgia
https://www.ziarulmetropolis.ro/poarta-sarutului-in-comisia-de-expertiza-sunt-profesori-din-franta-si-belgia/

Premierul Victor Ponta a declarat la Târgu Jiu că din comisia care va analiza modul în care a fost restaurată componenta sculpturală Poarta Sarutului nu fac parte specialişti români, ci „doar profesori din Franţa şi Belgia”.

Un articol de Andrada Văsii|2 decembrie 2013

Premierul Victor Ponta a declarat la Târgu Jiu că din comisia care va analiza modul în care a fost restaurată componenta sculpturală Poarta Sarutului nu fac parte specialişti români, ci „doar profesori din Franţa şi Belgia”.

Ponta a spus că din comisia care va analiza modul în care a fost restaurată componenta sculpturală Poarta Sarutului fac parte „doar specialişti din Belgia şi Franţa”, a căror competenţă profesională „nu poate fi contestată de nimeni”. „A fost aprobată comisia pentru Poarta Sărutului şi lucrează. Nu e niciun specialist din România, doar profesori din Franţa şi Belgia, oameni de specialitate şi a căror probitate morală şi profesională nu poate fi contestată de nimeni”, a declarat Ponta.

Guvernul a avizat, miercuri, constituirea unei comisii de experţi care să studieze situaţia restaurării componentei sculpturale Poarta Sarutului din cadrul ansamblului sculptural „Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu. Premierul a menţionat că doreşte experţi în comisia respectivă care să nu fie angajaţi ai Ministerului Culturii, precizând că doreşte o opinie cât mai obiectivă din partea acestora.

Dorin Dănilă, proiectantul lucrărilor de restaurare a Porţii Sărutului, a acuzat Institutul Naţional al Patrimoniului că opera din piatră a lui Constantin Brâncuşi, expusă în parcul central din Târgu-Jiu, s-a îngălbenit după ce a fost spălată cu jet cu apă sub presiune.

El arăta că, după lucrările de restaurare, Poarta Sărutului a devenit „galbenă”, după ce a fost spălată fiind folosit un pistol cu apă sub presiune, asemănător celor din spălătoriile auto.

371.656,44 lei pentru Poarta Sarutului

Ulterior, Institutul Naţional al Patrimoniului a anunţat că va depune plângere penală împotriva proiectantului lucrărilor de restaurare de la Poarta Sărutului din Târgu-Jiu, Dorin Dănilă, şi a respins ferm încercarea de calomniere a instituţiei de către acesta.

Institutul Naţional al Patrimoniului a recepţionat atunci lucrările de restaurare/conservare pentru componenta artistică şi piatră de la Poarta Sarutului, element al Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu. INP este principala instituţie care a gestionat şi finanţat lucrările de reabilitare a obiectivului, costurile de proiectare fiind suportate de municipalitate, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Citiţi şi: Poarta Sarutului va fi restaurată

În vederea realizării proiectului de restaurare şi conservare, INP a alocat fonduri în valoare de 371.656,44 lei. Astfel, operaţiunile executate la Poarta Sărutului au inclus: înlocuirea tablei de plumb existentă, aplicarea unei izolaţii bituminoase, curăţarea pietrei, biocidare şi hidrofugare.

Constantin Brancusi este, printre altele, autorul lucrarilor Poarta Sarutului, Coloana Infinitului

Constantin Brâncuşi

Proiectarea lucrărilor de restaurare/conservare de la acest obiectiv a fost făcută de Dorin Dănilă şi finanţată de comunitatea locală.

Lucrările de restaurare a Porţii Sărutului au început în luna august, opera fiind atunci ascunsă privirii trecătorilor de o pânză pe care era imprimată imaginea acesteia, fără a exista vreun panou cu privire la lucrări.

Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare. Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului – ministru liberal Gheorghe Tătărescu, notează Mediafax.

Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.

02
/10
/22

Un fotograf român explorează pentru prima dată viața sălbatică prin prisma emoțiilor transmise de păsări și animale. Este vorba despre Rareș Beșliu și expoziția „Emoții”, un preview al albumului fotografic cu același nume, ce va fi lansat în primăvara anului viitor.

29
/09
/22

Între 30 septembrie și 2 octombrie, în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, va putea fi vizitată în sala Auditorium (nivel -1) a MARe/Muzeul de Artă Recentă (B-dul Primăverii nr. 15, București) LIVE, instalația de artă video realizată de artistul vizual Alex Manea (n. 1988), care combină cele două mari pasiuni ale acestuia: arta vizuala și filmele.

29
/09
/22

Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, un proiect care valorifică inteligent patrimoniul local, inițiat de Virgil Scripcariu (sculptor) și Adriana Scripcariu (istoric de artă), se află printre câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2022, cele mai de seamă distincții pentru profesioniștii patrimoniului cultural european, în cadrul secțiunii „Educație, Formare și Meșteșug”.