Poetele din România comunistă, în prim-plan
https://www.ziarulmetropolis.ro/poetele-din-romania-comunista-in-prim-plan/

Luni, 29 martie, la ora 19.00, are loc lansarea online a volumului 2 al antologiei „Un secol de poezie română scrisă de femei (1945-1989), coordonate de Alina Purcaru şi Paula Erizanu, cu fotografii de Lucia Lupu.

Un articol de Liliana Matei|28 martie 2021

Vor participa la dialogul despre acest proiect de recuperare a vocilor poetelor care au debutat în perioada comunistă coordonatoarele antologiei, Alina Purcaru și Paula Erizanu, poeta Anastasia Gavrilovici, activista feministă Laura Sandu și dramaturga Mihaela Michailov.

Discuția va fi transmisă live, pe pagina facebook a Editurii Cartier și pe pagina Librăriilor Cărturești.

Înregistrare disponibilă ulterior și pe canalul Editurii Cartier de pe YouTube.

„Moștenirea lăsată de poetele care au debutat în perioada 1945-1989 în România, Republica Moldova și în diasporă este vastă, un întreg continent de explorat. În volumul de față sunt reluate textele a 42 de poete, printre care se numără nume cunoscute pasionaților de literatură, precum Angela Marinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci sau Nora Iuga, poete prezente în manuale și deci cunoscute de publicul larg, ca Ana Blandiana sau Nina Cassian, dar și poete care merită să fie citite mult mai mult, precum Grete Tartler, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu sau Marcela Benea, pentru a oferi doar câteva exemple. Sunt, de asemenea, incluse poete uitate, ca formidabila Eta Boeriu, cunoscută mai mult în rolul său de tra-ducătoare decât de poetă, sau promițătoarea Ileana Zubașcu, care, oripilată de propunerea unui critic literar, care i-a cerut servicii sexuale în schimbul promovării ei pe scena literară, a încetat să mai aibă de-a face cu poezia, deși a avut un debut strălucitor.” (Alina Purcaru, Paula Erizanu)

Alina Purcaru (n. 1982) este scriitoare și publicistă. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universităţii București, are un masterat în Teorie literară și Literatură comparată, obținut la aceeași universitate, a lucrat în presa cotidiană și a publicat constant cronici de carte și articole în reviste culturale prestigioase: „Observator cultural”, „Dilema veche”, „Dilemateca”, „Suplimentul de cultură” și „Noua literatură”.

A debutat cu volumul de poeme „rezistență” (Editura Cartea Românească, 2016), urmat de al doilea volum de versuri, „Indigo” (Editura Tracus Arte, 2018), este coautoare a romanului colectiv „Rubik” (Editura Polirom, 2008) și coordonatoare a trei volume colective: „Poveşti cu scriitoare şi copii” (Editura Polirom, 2014) și „10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros” (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017) și „Un secol de poezie română scrisă de femei” (împreună cu Paula Erizanu, Editura Cartier, 2019). A scris și două cărţi pentru copii, „Catrina şi marele Domn Somn” și „Un unicorn în muzeul de oase” (ambele cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, 2017). Este prezentă cu poeme și eseuri în reviste literare și în mai multe volume colective: „Cum citesc bărbații cărțile femeilor” (volum coordonat de Lia Faur și Șerban Axinte la Editura Polirom, 2017), „Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste”, coordonată de Cosmin Perța (Editura Paralela 45, 2018), „Ea. Perspective feministe asupra societăţii româneşti” (volum coordonat de Oana Zamfirache, Editura Curtea Veche Publishing, 2019), „Arta revendicării. Antologie de poezie feministă” (volum coordonat de Medeea Iancu, Fractalia și LitFem, 2020) și „Izolare” (volum coordonat de Alexandra Rusu, Nemira, 2020). Este membră PEN și, în prezent, face parte din redacţia revistei „Observator cultural”.

Paula Erizanu s-a născut în 1992 la Chișinău. A studiat istoria și literatura la New College of the Humanities la Londra, apoi jurnalismul la City University London. A scris despre protestele din 2009 din Republica Moldova în „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o” (Cartier, 2011, ediție trilingvă). Cartea s-a bucurat de o mare atenție mediatică la Chișinău, fiindu-i decernat Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, precum și Premiul pentru cea mai populară carte a Bibliotecii Naționale „Ion Creangă”, fiind nominalizată și la Premiile Observa-tor cultural, categoria Debut. A fost tradusă în engleză de către autoare, apoi în franceză, cehă și germană, și a primit premiul internațional UNESCO pentru cea mai frumoasă producție de carte a anului 2011 la Târgul de Carte de la Leipzig. A urmat debutul în poezie „Ai grijă de tine” (Charmides, 2016). A participat la festivaluri literare în România, Ucraina, Slovenia și Cehia. Articolele sale i-au apărut în publicații internaționale precum The Guardian, London Review of Books, CNN, Aeon, Dazed ș.a. și în publicații din România și Republica Moldova, precum Libertatea, Observator cultural, Dilema veche, Scena9, Ziarul de Gardă ș.a. În prezent este redactor de cultură al revistei online The Calvert Journal, la Londra, și lucrează la un roman pentru care a primit bursa Central European Initiative.

Evenimentul este organizat de către Editura Cartier în colaborare cu Librăriile Cărturești.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).