Poetul Borco Ilin: „A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală”
https://www.ziarulmetropolis.ro/poetul-borco-ilin-a-fi-poet-nu-este-o-meserie-ci-o-necesitate-personala/

INTERVIU Vi-l prezentăm astăzi pe poetul şi traducătorul Borco Ilin, din Banat, pe care l-am cunoscut la Festivalul de Literatură SAD de la Arad.

Un articol de Andrei Crăciun|11 iunie 2019

Borco Ilin, poet mai ales. Cum e să fii poet în România mileniului III, ce are specific o viață de poet în zilele noastre?
A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală, o capacitate personală cu o funcție dublă: exprimare, creație și sentimentul de automântuire, pe de o parte, și, pe de altă parte – împărtășire spirituală cu semenii tăi, semenii însemnând câteodată chiar și publicul larg care percutează la stările și imaginile conturate de cuvinte. Social, ca poet ești mai un nimeni. Specificul vieții de poet este însăși poezia care e în tine, oriunde, oricând, specificul vieții de poet ești tu însuți, așa cum ești, așa cum vibrezi la orice.

Pentru aceia care au deschis mai târziu ochii către poezie, dacă mergem la librărie și vrem să citim poezie de Borco Ilin ce să căutăm? Detaliați-ne un pic viața și opera. Cum ați ajuns să scrieți poezie?
Volumele de poezii „Adio, gondolier, vin caii”, „De azi se moare altfel” și „Bem din inimi ca din halbe”. Viața și opera sunt corelate: poezia-și cere drepturile de a fi scrisă, iar tu îi dai drepturile de autor, adică o scrii. Viața ta e opera ta, opera ta e viața ta. Scrii ca să te aperi de moartea metafizică, adică să faci ceea ce crezi că știi să faci, să zugrăvești lumea în modul tău personal, să modelezi o mică parte a destinului personal. Să te ai cumva lângă tine, să fii conectat cu sinele tău, să-l crești, să-l modelezi, să-l modifici, să-l monitorizezi, cumva, să te devii.

O să vă întreb vulgar, ca non-poeții, se poate trăi din poezie în România? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca să se poată? Din ce trăiește un poet al timpului nostru?
Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. Funcția ei este supraviețuirea minții și a inimii, o funcție mai mult reparatorie, sau una de reașezare în ființă decât una concret bănească. Financiar, din poezie se moare de foame, însă răsplata e mult mai mare și nu este una financiar cuantificabilă: ai acces la tine tot timpul.

Ce părere aveți despre țara noastră, despre timpul prezent și despre viitor. Cum vezi dumneata viitorul României? Te interesează?
Am o părere proastă despre România, iar viitorul nu-l văd bine, deoarece povestea se ramifică în zeci de direcții, de la moștenirea mentalitară și behavioristă din fostul regim care atrage după sine lipsa de deschidere către viziuni normale de trai, până la lipsa infrastructurii generale și a respectului firesc a valorilor umane și profesionale.

Emigrare. De ce nu ați emigrat, dacă nu ați emigrat? Ce vă ține în România, la Timișoara?
N-am emigrat pentru că am fost imatur și inconștient, țintuit într-o boemă personală, fără nici o viziune realistă despre nevoile reale pe care le oferă alt spațiu social. În Timișoara mă ține viața personală căreia am ajuns să-i dau un contur convenabil și comod, în care timpul, veniturile și ocupațiile îmi livrează o anumită libertate de mișcare, un compromis acceptabil între a face ce vreau și ce-i musai.

Implicare civică. Este Borco Ilin implicat civic? Merge la vot? Protestează? Ce face el?
Merge la vot, protestează, crede în atitudine, dar nu și în schimbare. Configurația societății noastre este una godziliană, care a ajuns la acest stadiu prin decenii și decenii, și orice gând spre un bine simțitor și realizabil în timp util per ansamblul țării ar fi utopic în clipa de față.

Literatura română astăzi. Care e treaba cu literatura română la zi? Dacă am vrea să citim o pleiadă de tineri poeți, pe cine ne recomandați și de ce? Cum să procedăm?
Aici am două considerente – pentru cei ce scriu poezie și pentru cei ce o consumă. Cei ce scriu ar fi bine să știe că nu orice gând care-ți vine e poezie, iar cei care știu asta au datoria să o promoveze ca un bun de larg consum, ca pe un produs ușor digerabil, percutant, care lasă urmări frumoase, căci este vorba de trăire, împărtășire și reîmprietenire cu ființa. Nu știu ce înseamnă tineri poeți, poezia nu are o vârstă anume. A publica volume de versuri nu înseamnă neapărat că ai și făcut poezie.

Scrieți în română și tălmăciți sârbește, cum e literatura sârbă astăzi?
Sârbii scriu, și scriu bine, având în vedere moștenirea spirituală și istorică, scriu dezinhibat, percutant, dur. De la Vasko Popa – român din Serbia care a scris doar în sârbește, și Dușan Petrovici, sârb din România care a scris doar în română – poeți tari – la Miroslav Antici din anii 1980 ai Serbiei și până la cei de aici, de acum, sârbii din România – versul este ceea ce trebuie.

Ne spuneți o poezie?
Bem din inimi ca din halbe
viețile netrăite la timp
și visele spumante
cu care nu mai avem ce face.
Acuși ne vom naște din nou
din tot ce am murit pe parcurs
și vom curge înapoi spre nicăieri,
un mâine care-i deja de mult în cer.

Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. (Borco Ilin, poet)



03
/10
/18

Mircea Cărtărescu, într-un inedit "tablou" surprins de soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, în Palma de Mallorca, unde autorul romanului "Solenoid" a primit, zilele trecute, Premiul Formentor de las Letras 2018

02
/10
/18

Cartea „Către un zeu necunoscut” (traducere din limba engleză și note de Ioana Oprica) a fost publicată la editura Polirom, în anul 2018.

01
/10
/18

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

29
/09
/18

Campioana olimpică şi mondială la scrimă Ana-Maria Brânză lansează cartea pentru copii „En Garde! Fetiţa cu masca tricoloră” la editura Curtea Veche, „o poveste de suflet despre pasiune, ambiţie, sport şi vise îndrăzneţe care devin realitate”, arată un comunicat remis

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

25
/09
/18

TURISM CULTURAL Am participat la începutul lunii septembrie la al treilea congres internațional dedicat lecturii, desfășurat la Astana, în Kazahstan, prilej de rodnice întâlniri cu stepa Asiei Centrale. Iată ce am aflat – așadar, o dare de seamă.

25
/09
/18

Organizatorii Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT au anunțat numele unui alt invitat de marcă, ce va fi prezent la Iași în perioada 3-7 octombrie 2018. Este vorba despre Veronica Roth, numărul 1 în topul „New York Times” al celor mai bine vânduți autori, pentru seria „Divergent” („Divergent”, „Insurgent”, „Experiment”).

24
/09
/18

Cartea „Djamilia” (traducere din limba rusă și note de Antoaneta Olteanu) a fost publicată în anul 2017 la Editura Allfa, parte a grupului editorial All, în colecția Strada Ficțiunii.

15
/09
/18

Vă invităm în sufrageria tapetată cu cărți recent deschisă la demisolul La Petite Bouffe-Cotroceni (Strada Doctor Louis Pasteur, nr 38). Totul începe cu o atentă selecție de titluri românești și străine, pentru adulți și copii, animate de întâlniri cu personalități din lumea culturală, lecturi în avanpremieră, seri muzicale, un salon literar lunar în care sunt discutate aparițiile editoriale care ne-au impresionat sau ne-au pus pe gânduri, o cafenea filozofică, evenimente pentru copii și un pubquiz.