Poetul Borco Ilin: „A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală”
https://www.ziarulmetropolis.ro/poetul-borco-ilin-a-fi-poet-nu-este-o-meserie-ci-o-necesitate-personala/

INTERVIU Vi-l prezentăm astăzi pe poetul şi traducătorul Borco Ilin, din Banat, pe care l-am cunoscut la Festivalul de Literatură SAD de la Arad.

Un articol de Andrei Crăciun|11 iunie 2019

Borco Ilin, poet mai ales. Cum e să fii poet în România mileniului III, ce are specific o viață de poet în zilele noastre?
A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală, o capacitate personală cu o funcție dublă: exprimare, creație și sentimentul de automântuire, pe de o parte, și, pe de altă parte – împărtășire spirituală cu semenii tăi, semenii însemnând câteodată chiar și publicul larg care percutează la stările și imaginile conturate de cuvinte. Social, ca poet ești mai un nimeni. Specificul vieții de poet este însăși poezia care e în tine, oriunde, oricând, specificul vieții de poet ești tu însuți, așa cum ești, așa cum vibrezi la orice.

Pentru aceia care au deschis mai târziu ochii către poezie, dacă mergem la librărie și vrem să citim poezie de Borco Ilin ce să căutăm? Detaliați-ne un pic viața și opera. Cum ați ajuns să scrieți poezie?
Volumele de poezii „Adio, gondolier, vin caii”, „De azi se moare altfel” și „Bem din inimi ca din halbe”. Viața și opera sunt corelate: poezia-și cere drepturile de a fi scrisă, iar tu îi dai drepturile de autor, adică o scrii. Viața ta e opera ta, opera ta e viața ta. Scrii ca să te aperi de moartea metafizică, adică să faci ceea ce crezi că știi să faci, să zugrăvești lumea în modul tău personal, să modelezi o mică parte a destinului personal. Să te ai cumva lângă tine, să fii conectat cu sinele tău, să-l crești, să-l modelezi, să-l modifici, să-l monitorizezi, cumva, să te devii.

O să vă întreb vulgar, ca non-poeții, se poate trăi din poezie în România? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca să se poată? Din ce trăiește un poet al timpului nostru?
Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. Funcția ei este supraviețuirea minții și a inimii, o funcție mai mult reparatorie, sau una de reașezare în ființă decât una concret bănească. Financiar, din poezie se moare de foame, însă răsplata e mult mai mare și nu este una financiar cuantificabilă: ai acces la tine tot timpul.

Ce părere aveți despre țara noastră, despre timpul prezent și despre viitor. Cum vezi dumneata viitorul României? Te interesează?
Am o părere proastă despre România, iar viitorul nu-l văd bine, deoarece povestea se ramifică în zeci de direcții, de la moștenirea mentalitară și behavioristă din fostul regim care atrage după sine lipsa de deschidere către viziuni normale de trai, până la lipsa infrastructurii generale și a respectului firesc a valorilor umane și profesionale.

Emigrare. De ce nu ați emigrat, dacă nu ați emigrat? Ce vă ține în România, la Timișoara?
N-am emigrat pentru că am fost imatur și inconștient, țintuit într-o boemă personală, fără nici o viziune realistă despre nevoile reale pe care le oferă alt spațiu social. În Timișoara mă ține viața personală căreia am ajuns să-i dau un contur convenabil și comod, în care timpul, veniturile și ocupațiile îmi livrează o anumită libertate de mișcare, un compromis acceptabil între a face ce vreau și ce-i musai.

Implicare civică. Este Borco Ilin implicat civic? Merge la vot? Protestează? Ce face el?
Merge la vot, protestează, crede în atitudine, dar nu și în schimbare. Configurația societății noastre este una godziliană, care a ajuns la acest stadiu prin decenii și decenii, și orice gând spre un bine simțitor și realizabil în timp util per ansamblul țării ar fi utopic în clipa de față.

Literatura română astăzi. Care e treaba cu literatura română la zi? Dacă am vrea să citim o pleiadă de tineri poeți, pe cine ne recomandați și de ce? Cum să procedăm?
Aici am două considerente – pentru cei ce scriu poezie și pentru cei ce o consumă. Cei ce scriu ar fi bine să știe că nu orice gând care-ți vine e poezie, iar cei care știu asta au datoria să o promoveze ca un bun de larg consum, ca pe un produs ușor digerabil, percutant, care lasă urmări frumoase, căci este vorba de trăire, împărtășire și reîmprietenire cu ființa. Nu știu ce înseamnă tineri poeți, poezia nu are o vârstă anume. A publica volume de versuri nu înseamnă neapărat că ai și făcut poezie.

Scrieți în română și tălmăciți sârbește, cum e literatura sârbă astăzi?
Sârbii scriu, și scriu bine, având în vedere moștenirea spirituală și istorică, scriu dezinhibat, percutant, dur. De la Vasko Popa – român din Serbia care a scris doar în sârbește, și Dușan Petrovici, sârb din România care a scris doar în română – poeți tari – la Miroslav Antici din anii 1980 ai Serbiei și până la cei de aici, de acum, sârbii din România – versul este ceea ce trebuie.

Ne spuneți o poezie?
Bem din inimi ca din halbe
viețile netrăite la timp
și visele spumante
cu care nu mai avem ce face.
Acuși ne vom naște din nou
din tot ce am murit pe parcurs
și vom curge înapoi spre nicăieri,
un mâine care-i deja de mult în cer.

Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. (Borco Ilin, poet)



21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.

06
/03
/18

"Mi s-a liniştit sufletul, şi atunci am descoperit cu mare bucurie că viaţa, şi nu moartea, e nesfârşită." - Gabriel Garcia Marquez. Considerat unul dintre cei mai importanți autori ai secolului XX si unul dintre cei mai buni autori în limba spaniolă, autorul romanelor ”Un veac de singurătate” și ”Dragostea în vremea holerei” a primit Nobelul pentru literatura în 1982.