Poetul Borco Ilin: „A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală”
https://www.ziarulmetropolis.ro/poetul-borco-ilin-a-fi-poet-nu-este-o-meserie-ci-o-necesitate-personala/

INTERVIU Vi-l prezentăm astăzi pe poetul şi traducătorul Borco Ilin, din Banat, pe care l-am cunoscut la Festivalul de Literatură SAD de la Arad.

Un articol de Andrei Crăciun|11 iunie 2019

Borco Ilin, poet mai ales. Cum e să fii poet în România mileniului III, ce are specific o viață de poet în zilele noastre?
A fi poet nu este o meserie, ci o necesitate personală, o capacitate personală cu o funcție dublă: exprimare, creație și sentimentul de automântuire, pe de o parte, și, pe de altă parte – împărtășire spirituală cu semenii tăi, semenii însemnând câteodată chiar și publicul larg care percutează la stările și imaginile conturate de cuvinte. Social, ca poet ești mai un nimeni. Specificul vieții de poet este însăși poezia care e în tine, oriunde, oricând, specificul vieții de poet ești tu însuți, așa cum ești, așa cum vibrezi la orice.

Pentru aceia care au deschis mai târziu ochii către poezie, dacă mergem la librărie și vrem să citim poezie de Borco Ilin ce să căutăm? Detaliați-ne un pic viața și opera. Cum ați ajuns să scrieți poezie?
Volumele de poezii „Adio, gondolier, vin caii”, „De azi se moare altfel” și „Bem din inimi ca din halbe”. Viața și opera sunt corelate: poezia-și cere drepturile de a fi scrisă, iar tu îi dai drepturile de autor, adică o scrii. Viața ta e opera ta, opera ta e viața ta. Scrii ca să te aperi de moartea metafizică, adică să faci ceea ce crezi că știi să faci, să zugrăvești lumea în modul tău personal, să modelezi o mică parte a destinului personal. Să te ai cumva lângă tine, să fii conectat cu sinele tău, să-l crești, să-l modelezi, să-l modifici, să-l monitorizezi, cumva, să te devii.

O să vă întreb vulgar, ca non-poeții, se poate trăi din poezie în România? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca să se poată? Din ce trăiește un poet al timpului nostru?
Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. Funcția ei este supraviețuirea minții și a inimii, o funcție mai mult reparatorie, sau una de reașezare în ființă decât una concret bănească. Financiar, din poezie se moare de foame, însă răsplata e mult mai mare și nu este una financiar cuantificabilă: ai acces la tine tot timpul.

Ce părere aveți despre țara noastră, despre timpul prezent și despre viitor. Cum vezi dumneata viitorul României? Te interesează?
Am o părere proastă despre România, iar viitorul nu-l văd bine, deoarece povestea se ramifică în zeci de direcții, de la moștenirea mentalitară și behavioristă din fostul regim care atrage după sine lipsa de deschidere către viziuni normale de trai, până la lipsa infrastructurii generale și a respectului firesc a valorilor umane și profesionale.

Emigrare. De ce nu ați emigrat, dacă nu ați emigrat? Ce vă ține în România, la Timișoara?
N-am emigrat pentru că am fost imatur și inconștient, țintuit într-o boemă personală, fără nici o viziune realistă despre nevoile reale pe care le oferă alt spațiu social. În Timișoara mă ține viața personală căreia am ajuns să-i dau un contur convenabil și comod, în care timpul, veniturile și ocupațiile îmi livrează o anumită libertate de mișcare, un compromis acceptabil între a face ce vreau și ce-i musai.

Implicare civică. Este Borco Ilin implicat civic? Merge la vot? Protestează? Ce face el?
Merge la vot, protestează, crede în atitudine, dar nu și în schimbare. Configurația societății noastre este una godziliană, care a ajuns la acest stadiu prin decenii și decenii, și orice gând spre un bine simțitor și realizabil în timp util per ansamblul țării ar fi utopic în clipa de față.

Literatura română astăzi. Care e treaba cu literatura română la zi? Dacă am vrea să citim o pleiadă de tineri poeți, pe cine ne recomandați și de ce? Cum să procedăm?
Aici am două considerente – pentru cei ce scriu poezie și pentru cei ce o consumă. Cei ce scriu ar fi bine să știe că nu orice gând care-ți vine e poezie, iar cei care știu asta au datoria să o promoveze ca un bun de larg consum, ca pe un produs ușor digerabil, percutant, care lasă urmări frumoase, căci este vorba de trăire, împărtășire și reîmprietenire cu ființa. Nu știu ce înseamnă tineri poeți, poezia nu are o vârstă anume. A publica volume de versuri nu înseamnă neapărat că ai și făcut poezie.

Scrieți în română și tălmăciți sârbește, cum e literatura sârbă astăzi?
Sârbii scriu, și scriu bine, având în vedere moștenirea spirituală și istorică, scriu dezinhibat, percutant, dur. De la Vasko Popa – român din Serbia care a scris doar în sârbește, și Dușan Petrovici, sârb din România care a scris doar în română – poeți tari – la Miroslav Antici din anii 1980 ai Serbiei și până la cei de aici, de acum, sârbii din România – versul este ceea ce trebuie.

Ne spuneți o poezie?
Bem din inimi ca din halbe
viețile netrăite la timp
și visele spumante
cu care nu mai avem ce face.
Acuși ne vom naște din nou
din tot ce am murit pe parcurs
și vom curge înapoi spre nicăieri,
un mâine care-i deja de mult în cer.

Nu cred că se poate trăi din poezie. Probabil cei care sunt dedicați poeziei ca unui job pot scoate eventual ceva de o ciorbă. Din poezie nu se trăiește, din poezie doar nu se moare. (Borco Ilin, poet)



20
/02
/16

“Nu-mi fac griji. Cartea va dăinui. Citeşti tot timpul: citeşti în tren, în autobuz. Citeşti în parc. Citeşti când te plimbi şi chiar când faci dragoste poţi să citeşti. Cu computerul este mai greu... ” - Umberto Eco. Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani s-a stins din viaţă, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Autorul celebrului roman "Numele trandafirului" avea 84 de ani şi suferea de cancer, conform La Repubblica.

19
/02
/16

"Nu este nicio ruşine să te naşti prost. Ruşine e să mori prost." - Marin Sorescu / Astăzi, în ziua în care îl aniversăm pe Constantin Brâncuşi, se împlinesc 80 de ani de la naşterea scriitorului Marin Sorescu, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani

19
/02
/16

Regizorul de film Cristi Puiu a participat, miercuri seară, la campania "Librar pentru o zi", organizată de Librăria Bizantină din Bucureşti, unde le-a recomandat cititorilor mai multe volume, declarând că vede cărţile ca pe "nişte pietre pe care calci pentru a traversa un pârâu".

13
/02
/16

Începînd cu această săptămînă, în librăriile din toată ţara şi pe  www.polirom.ro a apărut un nou volum semnat de celebrul Will Gompertz, arts editor BBC, ,,Gîndeşte ca un artist”. Învaţă cu van Gogh, Picasso sau Andy Warhol cum să fii creativ în orice domeniu, publicat de Editura Polirom, în traducerea Luciei Popovici.

11
/02
/16

Vineri, 12 februarie, începând cu ora 17.00, va avea loc inaugurarea noului sediul al Librăriei „Mihail Sadoveanu”, în prezenţa criticilor literari Alex. Ştefănescu şi Daniel Cristea-Enache. Librăria „Mihail Sadoveanu” a rămas fără sediul istoric luna trecută din cauza restituirii acestui spaţiu proprietarilor. Pentru a nu întrerupe istoria de peste 65 de ani a cunoscutei librării, Compania de Librării București a decis ca Librăria 88, de pe strada Edgar Quinet să preia numele Librăria „Mihail Sadoveanu”.

09
/02
/16

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 10 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la lansarea romanului Firida Ruşinii de Ismail Kadare, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei", coordonată de Denisa Comănescu. Firida Rușinii face parte din „ciclul otoman“, scris de Ismail Kadare în anii ’70, care îi oferă prilejul unei meditații asupra opresiunii și a terorii într-un stat totalitar.

07
/02
/16

Ziarul Metropolis inaugurează rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanți oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, aflați ce carte ar lua Radu Beligan pe o planetă nelocuită și care e cel mai neobișnuit loc în care a citit vreodată.

05
/02
/16

„Imposibilul nu există, deci este posibil în ciuda aparenţelor.”- Poirot. Editura RAO anunţă o nouă apariţie: cartea Poirot şi cu mine, de David Suchet şi Geoffrey Wansell – o lectură la fel de captivantă ca un roman, „...o explorare fascinantă a trăirilor lăuntrice ale emblematicului detectiv belgian“ (Yours).

05
/02
/16

ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul din Gabroveni expoziția TZARA.DADA.ETC., dedicată aniversării a 100 de ani de dadaism, realizată de curatorul Erwin Kessler, cu lucrări din colecția familiei Emilian Radu. Vernisajul va avea loc astăzi, 5 februarie 2016, de la ora 18:00.

04
/02
/16

Jean Daragane, un scriitor trecut de şaizeci de ani, trăieşte într-un prezent fără bucurii; numai lectura din Buffon şi contemplarea copacilor şi a florilor îi mai dau speranţă în viaţă. Însă pierde întâmplător o agendă veche, de care nu-i păsa mai deloc. Un individ straniu o găseşte, îl sună să i-o înapoieze şi aşa începe povestea în care Daragane, odată cu nume de locuri şi numere de telefon ieşite din uz, îşi aminteşte frânturi de o blândeţe dureroasă pe care atît de mult se străduise să le uite.

02
/02
/16

Inventează ceva aduce laolaltă douăzeci şi trei de povestiri scrise de-a lungul mai multor ani şi publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite. Sumbre sau amuzante, provocatoare, excentrice şi tulburătoare, povestirile lui Chuck Palahniuk sunt, fiecare în parte, un exerciţiu stilistic de o originalitate şi o inventivitate cuceritoare.