„Polina”. Renunțarea la visul rusesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/polina-renuntarea-la-visul-rusesc/

Duminică, 29 octombrie, la Cinema Elvire Popesco, a avut loc proiecţia filmului „Polina”, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru. Co-regizat de Angelin Preljocaj şi de Valérie Müller, filmul spune povestea unei fete care îşi trăieşte viaţa prin dans.

Un articol de Diana Trăncuţă|1 noiembrie 2017

Talentul Polinei (Anastasia Shevtsova) e strâns legat de orașul în care aceasta se naște, Moscova. Există, iată, și visul rusesc, iar el poartă numele Teatrului Bolșoi. E visul Polinei, dar e și visul părinților ei. Celor înzestrați cu acest har nu li se permite să se îndepărteze de o tradiție veche de secole, clădită de poantele atâtor generații trecute. E un destin hotărât de istorie.

Supusă exigenței lui Bojinski (Aleksey Guskov), celebru balerin al unor vremuri subjugate cenzurii, Polina urmează traseul firesc al baletului clasic, dar nu pare să se ridice mereu la nivelul așteptărilor profesorului său. Totuși, acolo unde Polinei îi lipsesc grația și rigurozitatea, compensează prin perseverența celor născuți să lupte. Iar această luptă nu e doar una fizică, împotriva gravitației, ci și una psihică. Toți elevii lui Bojinski se dedică dansului, dar Polina există prin el, pentru el. Privită prin ochii ei, lumea se ridică deasupra solului, în mișcări echilibrate care transmit intensitatea unor momente – doi bărbați își împart pumni într-un bar, iar mâinile lor le redau ritmic furia de pe chipuri, un cerșetor se târăște la metrou, se încolăcește încet în agonia propriei existențe, o îmbrățișare devine un zbor în aer.

Acest mod prin care se raportează la tot ce e în afara ei nu face decât să confirme alegerea Polinei de a părăsi scena baletului clasic. Secvența în care, pe drumul spre casă, începe să danseze liber, prin zăpadă, reprezintă ruperea ei spirituală de tiparele tradiționale în care se formase. Întâlnirea cu francezul Adrien (Niels Schneider) va produce concret această schimbare, căci, fascinată de iubitul ei, dar mai ales de dansul contemporan pe care îl cunoaște prin el, Polina va lua drumul Vestului.

În Franța, coregrafa Liria Elsaj (Juliette Binoche) observă înverșunarea Polinei, ambiția acesteia, dar și obsesia ei pentru tehnică, moștenită din mișcările convenționale de balet. Liria îi explică Polinei importanța conștientizării în dans a partenerului; stilul ei, în mod firesc, e mai cald, mai uman decât stilul lui Bojinski, ea pătrunde adânc în spiritul artei prin care se exprimă și o învață pe Polina să simtă, în dans, dorul. Din acest punct de vedere, experiența Polinei este și o lecție despre autodepășire.

Această călătorie inițiatică, dureroasă fizic, are o finalitate și datorită oamenilor pe care tânăra îi întâlnește. Asemenea oricărui artist, Polina are nevoie nu doar să înțeleagă, ci și să fie înțeleasă. Așa va ajunge la Karl (Jérémie Bélingard), care o învață improvizația și cu care ajunge să-și împartă viața, visele și visurile. Coregrafia lui Preljocaj, care încheie filmul, e minunată și vine ca o despărțire de trecut, de copilărie, de Polina de la Bolșoi.

Filmul „Polina” a fost proiectat în cadrul FNT 2017, în prezența actriței Juliette Binoche și a regizorilor Angelin Preljocaj și Valérie Müller.

Talentul Polinei (Anastasia Shevtsova) e strâns legat de orașul în care aceasta se naște, Moscova. Există, iată, și visul rusesc, iar el poartă numele Teatrului Bolșoi. E visul Polinei, dar e și visul părinților ei.



01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.