Portretul unei familii turcesti – O poveste din Istanbulul de altădată
https://www.ziarulmetropolis.ro/portretul-unei-familii-turcesti-o-poveste-din-istanbulul-de-altadata/

„Una dintre cărţile de memorialistică cele mai remarcabile şi mai frumoase din epoca modernă”, astfel cataloga Caroline Moorehead, biograf celebru şi jurnalist, Portretul unei familii turcesti. O poveste din Istanbului de altădată. Cartea scrisă de Irfan Orga a apărut în colecţia „Eseuri&Confesiuni” a Editurii Polirom.

Un articol de Petre Ivan|6 februarie 2014

„Una dintre cărţile de memorialistică cele mai remarcabile şi mai frumoase din epoca modernă”, astfel cataloga Caroline Moorehead, biograf celebru şi jurnalist, Portretul unei familii turcesti – O poveste din Istanbului de altădată. Cartea scrisă de Irfan Orga a apărut în colecţia „Eseuri&Confesiuni” a Editurii Polirom.

Portretul unei familii turceşti (traducerea, semnată de Marius-Adrian Hazaparu) e povestea unor lacrimi şi a unor despărţiri, o poveste fermecătoare despre viaţa de zi cu zi din vechiul Istanbul şi despre supravieţuirea familiei lui Irfan Orga.

În 1914, Irfan Orga era un băieţel de şase ani fericit. Locuia împreună cu părinţii şi bunica lui într-o casă mare, plină de servitori, care păstra parfumul Istanbulului fin de siècle. Tatăl său avea o prosperă afacere cu covoare, mama avea grijă de copii, iar bunica îi amuza pe toţi cu excentricităţile sale.

Totul s-a schimbat însă cînd Turcia a intrat în război. Tatăl a fost obligat să se înroleze în armată şi a murit pe front, iar familia odinioară înstărită a început să se confrunte cu lipsurile şi dezastrul financiar.

În paralel cu istoria mică a familiei, Irfan Orga conturează în cartea sa istoria mare a Turciei, cu dezintegrarea imperiului şi instaurarea republicii.

În 1942, Irfan Orga a ajuns în Marea Britanie, unde a scris această poveste fermecătoare. Iar opt ani mai tîrziu, New York Herald Tribune titra despre Portretul unei familii turceşti: „Una dintre cărţile memorabile ale anului!”.

Portretul unei familii turcesti

Coperta cărţii Portretul unei familii turcesti, de Irfan Orga

Irfan Orga (1908-1970) s-a născut într-o fami¬lie turcă înstărită, care însă a fost ruinată de Primul Război Mondial. A intrat în Forţele Aeriene Turce, dar a fost silit să emigreze din cauza unei legi care le interzicea membrilor armatei să se căsă¬torească cu cetăţene străine.

Stabilit în Anglia, şi-a cîştigat o anumită celebritate literară după publicarea Portretului unei familii turceşti şi a unui al doilea volum, The Caravan Moves On, în anii ’50.

În pregătire, în colecţia „Eseuri&Confesiuni”:

Edmund de Waal, Iepurele cu ochi de chihlimbar

Niall Ferguson, Civilizaţia. Vestul şi Restul (ediţia a II-a)

Alina Mungiu-Pippidi, De ce nu iau românii premiul Nobel

Robert Guillain, Gheişele

Foto cu Portretul unei familii turcesti – Polirom

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).