Poveste de dragoste în Bucureștiul fărâmițat de război
https://www.ziarulmetropolis.ro/poveste-de-dragoste-in-bucurestiul-faramitat-de-razboi/

„Trilogia balcanică” de Olivia Manning, operă de ficţiune în care istoria frământată e Bucureştiului şi a Europei se dezvăluie în detalii fascinante, se află acum integral în librării.

Un articol de Liliana Matei|14 august 2016

Despre cea mai cunoscută operă de ficțiune a scriitoarei britanice, Olivia Manning, cunoscutul prozator Anthony Burgess, spunea: „Trilogia Balcanică de Olivia Manning este una dintre cele mai frumoase opere de ficțiune apărute în Anglia de la război încoace. Galeria personajelor este uriașă, descrierea scenelor, absolut superbă, patosul e reținut, iar umorul, discret și civilizat.“

Publicate la Editura Nemira, în Colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, cele trei volume ale seriei, traduse în limba română de Diana Stanciu, urmăresc destinul soților Guy și Harriet Pringle în Europa măcinată de război. Povestea din volumele „Marea șansă“, „Orașul decăzut“ și „Prieteni și eroi“ s-a născut din experiența biografică a autoarei, venite la București înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, după căsătoria cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din capitala României. Acolo, scriitoarea a venit să locuiască și a descoperit un univers total străin, pe care îl va reflecta în literatura sa.

Soții Smith – Pringle, în roman – au rămas în România până la 30 septembrie 1940, când guvernul român a dispus plecarea din ţară a tuturor cetăţenilor britanici. După aceea, destinația va fi Grecia. Cele treisprezece luni petrecute la Bucureşti fac obiectul primelor două romane din trilogie și surprind decorul balcanic și tensionat al capitalei.

Amestec de balcanism și europenism, sufocat de sărăcie și corupție, Bucureștiul anilor ’39–’40 se dezvăluie dintr-un unghi nemilos, celebru încă de la apariția cărții. Dacă pentru alți străini care-l vizitează Bucureștiul este „Parisul balcanic”, pentru Olivia Manning acesta reflectă o lume în descompunere, pe cale să se prăbușească, în iminența războiului. Prăbușirea Poloniei și a Franței, ultimatumul sovietic pentru cedarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei, intrarea României în axa Roma-Berlin-Tokio, abdicarea lui Carol sau proclamarea statului național legionar sunt câteva dintre momentele surprinse în primele două volume ale seriei.

„Prieteni și eroi”, ultimul volum, urmărește în continuare drumul spre libertate. Ajunsă la Atena, Harriet îl așteaptă pe Guy, încă prins în tulburătorul București. Odată cu venirea lui însă, lucrurile nu se liniștesc și nici grijile despre viitorul lui Guy și al căsniciei. Coșmar al epocii, războiul este amenințarea care planează asupra lumii întregi, inclusiv asupra Greciei, iar dramele nu se termină niciodată…

Olivia Manning (1908-1980) s-a născut la Portsmouth, Hampshire, și și-a petrecut mare parte din primii ani de viață în Irlanda, simțind, cum avea să povestească mai târziu, că nu aparține niciunui loc și dând dovadă de un mare apetit pentru călătorii și descoperiri. Chiar înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a căsătorit cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din București, unde scriitoarea a venit să locuiască împreună cu el și unde avea să descopere un univers total străin. După ce publicase mai multe romane, printre care „The School of Love” (1951) și „The Doves of Venus” (1955), experiența biografică a autoarei în lumea aflată în dramatică schimbare avea să ducă la apariția Trilogiei Balcanice, începută cu „Marea șansă” (1960) și continuată cu volumele „Orașul decăzut” (1962) și „Prieteni și eroi” (1965), apărute acum la Editura Nemira. Când nemții de apropiau de Atena și Europa fierbea, Olivia Manning  a trebuit să plece cu soțul său în Egipt pentru ca în cele din urmă să ajungă la Ierusalim, unde R.D. Smith a fost numit într-un post-cheie. Cuplul s-a întors la Londra în anul 1946, unde a trăit până la sfârșitul vieții. La peste zece ani de la Trilogia Balcanică, autoarea avea să publice, după „The Rain Forest” (1974), și Trilogia Levantului: „The Danger Tree” (1977), „The Battle Lost and Won” (1978) și „The Sum of Things” (1980). Împreună, cele două trilogii alcătuiesc seria intitulată „Fortunes of War”, cunoscută în toată lumea.

22
/01
/21

Puține dintre scriitoarele care s-au impus în ultimii ani ajung să fie citite și în limba română. În rafturile librăriilor de la noi găsim doar câteva dintre nenumărate cărți demne de atenție din lumea întreagă.

22
/01
/21

Institutul Francez din România organizează și anul acesta ediţia locală a Nopţilor Lecturii, la Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, sărbătorind astfel lectura în toate formele ei, prin organizarea de întâlniri cu scriitori, mese rotunde, ateliere de lectură în franceză şi română pentru cei mici, jocuri, lecturi muzicale, concursuri etc.

18
/01
/21

Anansi de la Editura Pandora M, cea mai nouă colecție românească dedicată literaturii universale, începe în forță acest an. Șase titluri noi vor poposi în librăriile fizice și online din întreaga țară în primele două luni ale lui 2021 din cele aproape 40 aflate în plan pentru noul an.

18
/01
/21

Anul 2021 a început pentru cu o dublă premieră: cunoscutul scriitor Iv cel Naiv se alătură listei de autori români a editurii și va publica primul său roman, anunță Editura Trei. Cartea va fi disponibilă în librării la sfârșitul lunii februarie.

13
/01
/21

Publicată pentru prima dată în Franța în 2020, cartea scrisă de Simone de Beauvoir în 1954, anul în care i se decerna Premiul Goncourt, și dedicată prietenei sale Zaza Lacoin, este disponibilă și în limba română, la Editura Litera. „Inseparabilele” este o nuvelă memorabilă despre prietenie și condiția femeii de-a lungul timpului.

13
/01
/21

Aflată în pregătire în colecția „musai” a Editurii Art, în traducerea lui Virgil Stanciu, „Anul fugarilor” semnată de britanicul Sunjeev Sahota este o carte despre migrație și lumea în care trăim, distinsă cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și finalistă Booker Prize.

12
/01
/21

Scriitorul japonez Haruki Murakami s-a născut pe 12 ianuarie 1949, la Kyoto. Cartea sa pe care v-o propunem astăzi spre lectură este volumul de eseuri „Meseria de romanicer” (Editura Polirom, traducere din limba japoneză şi note de Andreea Sion).

11
/01
/21

Una dintre cele mai atrăgătoare noutăți propuse de Editura Humanitas Fiction în acest început de an este volumul „Dimineți la Café Rostand” de Ismail Kadare, în pregătire în colecția „Raftul Denisei”.

11
/01
/21

Pentru 2021, Editura Nemira pregătește noutăți editoriale și surprize de neratat – romane premiate, colecții noi, continuări de serii de autor, cât și reeditări mult așteptate.

07
/01
/21

CARTEA DE CINEMA Dialogul dintre literatură și cinema e vechi cât istoria filmului, însă nu a fost niciodată studiat pe cât ar fi meritat. O contribuție importantă la înțelegerea complexității acestei relații este volumul nou apărut „Adaptarea cinematografică a operelor literare”, de Anda Ionaș.