,,Povestea doamnei Murasaki” – seară japoneză la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestea-doamnei-murasaki-seara-japoneza-la-libraria-humanitas/

,,Un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic”. Volumul „Povestea doamnei Murasaki” de Liza Delby a fost lansat ieri, în cadrul Serii Japoneze de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Un articol de Judy Florescu|27 noiembrie 2014

În cadrul lansării, au luat cuvântul Elizabeta Lăsconi, critic literar, Laura Câlțea, blogger cultural, Diana Tihan, traducătoarea volumului, și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Liza Dalby, antropoloagă și scriitoare americană, este specializată în cultura japoneză.  A fost prima femeie străină care a fost adminsă pentru a deveni geișă în Japonia, unde a făcut cercetări pentru teza de doctorat. Autoare a două cărți de cercetare despre geișe și portul japonez, kimono-ul, Liza Dalby a scris prima sa carte de ficțiune, ,,Povestea doamnei Murasaki”.

Elisabeta Lăsconi a spus că volumul este un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic: ,,Mi se pare foarte interesantă legătura dintre cele două destine – cel al doamnei japoneze de la anul 1000 și cel al unui antropolog american din anii 2000, care se privesc într-un joc de oglinzi fascinante. Oare cu adevărat scriitoarea Liza Delby a modelat-o pe doamna Murasaki sau doamna Murasaki i-a luat în stăpânire destinul și a obligat-o să-i scrie povestea?”

Laura Câlțea: ,,Mi se pare un foarte bun roman istoric. Este un roman foarte bine documentat, dar în care nu vezi efortul scriitoarei de documentare. E foarte greu, în momentul în care ești pasionat de un anumit subiect, să ascunzi informațiile care nu sunt necesare. Romanul este scris într-un stil atât de lejer și informațiile vin într-un stil atât de ușor! Sunt strecurate fără să îți dai seama. De exemplu, în primele pagini mi s-a părut foarte curios de ce la Curtea Japoniei se învăța chineză.”

Diana Tihan: ,,Liza Delby vorbește despre o arheologie literară. Ce face, de fapt? Pornește de la un mister. Despre scriitoare, despre doamna Murasaki nu se știu multe lucruri, nici măcar data nașterii și decesul, din cauză că nu s-au păstrat arhivele din acea perioadă. Liza Delby găsește jurnalele lui Murasaki și de asemenea citește în original poeziile scrise de Murasaki, pe care le-a tălmăcit în engleză. Eu m-am apropiat cu emoție de romanul Lizei Delby, pe care l-am citit de vreo cinci-șase ori.  În cultura japoneză, noul întoteauna tinde să preia elemente din trecut.”

Șerban Georgescu: ,,Despre perioadele  Heian și Nara nu am avut ocazia să vorbim până astăzi, în cadrul Serilor Japoneze de la Humanitas. Din acea perioadă, perioada Nara, datează și primul document tipărit din Japonia și unul dintre primele din lume,  în aproximativ anul  770, o carte despre farmece și amulete budiste. Japonezii sunt destul de superstițioși. Tot în acea perioadă au mai apărut două concepte artistice referitoare la tristețea pe care o resimți atunci când contempli efemeritatea frumosului. Ca să încheiem într-o notă interogativă, «Povestea doamnei Murasaki» este primul roman din lume sau nu?”

foto  și video: Judy Florescu

02
/04
/21

Primăria Municipiului București (PMB) prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) și Centrul pentru Seniori al Municipiului București (CSMB) va desfășura, începând cu 1 aprilie, un Concurs de creație literară adresat seniorilor bucureșteni, cu tema „Timpul”.

28
/03
/21

Luni, 29 martie, la ora 19.00, are loc lansarea online a volumului 2 al antologiei „Un secol de poezie română scrisă de femei (1945-1989), coordonate de Alina Purcaru și Paula Erizanu, cu fotografii de Lucia Lupu.

28
/03
/21

În anul 1955, când tânărul poet Pier Paolo Pasolini își publică primul roman, „Ragazzi di vita”, tradus și la noi acum de Gabriela Lungu, cu titlul „Băieții străzii” și publicat la Editura Litera, în Italia încă se simt puternic urmele războiului.

26
/03
/21

Un periplu prin universul spectaculos al scenei contemporane, cartea de față depășește, prin anvergura considerațiilor lui George Banu, frontierele spațiului artistic și devine, în sensurile sale profunde, o meditație necesară asupra condiției adesea neliniștitoare a prezentului.

26
/03
/21

Conferințele „Despre lumea în care trăim“, ediția a patra: Radu Paraschivescu despre iluziile și mecanismele deformării, Valentin Naumescu despre criza de încredere în democrația liberală, Ioana Pârvulescu despre librarii exemplari de ieri și de azi, Sorin Ioniță despre tranziția postcomunistă și ce ne desparte de o Românie normală.

22
/03
/21

UNATC „I.L. Caragiale” București are onoarea de organiza aniversarea uneia din cele mai importante personalități culturale și, totodată, un reper de atitudine morală și civică: scriitoarea Ana Blandiana.