,,Povestea doamnei Murasaki” – seară japoneză la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestea-doamnei-murasaki-seara-japoneza-la-libraria-humanitas/

,,Un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic”. Volumul „Povestea doamnei Murasaki” de Liza Delby a fost lansat ieri, în cadrul Serii Japoneze de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Un articol de Judy Florescu|27 noiembrie 2014

În cadrul lansării, au luat cuvântul Elizabeta Lăsconi, critic literar, Laura Câlțea, blogger cultural, Diana Tihan, traducătoarea volumului, și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Liza Dalby, antropoloagă și scriitoare americană, este specializată în cultura japoneză.  A fost prima femeie străină care a fost adminsă pentru a deveni geișă în Japonia, unde a făcut cercetări pentru teza de doctorat. Autoare a două cărți de cercetare despre geișe și portul japonez, kimono-ul, Liza Dalby a scris prima sa carte de ficțiune, ,,Povestea doamnei Murasaki”.

Elisabeta Lăsconi a spus că volumul este un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic: ,,Mi se pare foarte interesantă legătura dintre cele două destine – cel al doamnei japoneze de la anul 1000 și cel al unui antropolog american din anii 2000, care se privesc într-un joc de oglinzi fascinante. Oare cu adevărat scriitoarea Liza Delby a modelat-o pe doamna Murasaki sau doamna Murasaki i-a luat în stăpânire destinul și a obligat-o să-i scrie povestea?”

Laura Câlțea: ,,Mi se pare un foarte bun roman istoric. Este un roman foarte bine documentat, dar în care nu vezi efortul scriitoarei de documentare. E foarte greu, în momentul în care ești pasionat de un anumit subiect, să ascunzi informațiile care nu sunt necesare. Romanul este scris într-un stil atât de lejer și informațiile vin într-un stil atât de ușor! Sunt strecurate fără să îți dai seama. De exemplu, în primele pagini mi s-a părut foarte curios de ce la Curtea Japoniei se învăța chineză.”

Diana Tihan: ,,Liza Delby vorbește despre o arheologie literară. Ce face, de fapt? Pornește de la un mister. Despre scriitoare, despre doamna Murasaki nu se știu multe lucruri, nici măcar data nașterii și decesul, din cauză că nu s-au păstrat arhivele din acea perioadă. Liza Delby găsește jurnalele lui Murasaki și de asemenea citește în original poeziile scrise de Murasaki, pe care le-a tălmăcit în engleză. Eu m-am apropiat cu emoție de romanul Lizei Delby, pe care l-am citit de vreo cinci-șase ori.  În cultura japoneză, noul întoteauna tinde să preia elemente din trecut.”

Șerban Georgescu: ,,Despre perioadele  Heian și Nara nu am avut ocazia să vorbim până astăzi, în cadrul Serilor Japoneze de la Humanitas. Din acea perioadă, perioada Nara, datează și primul document tipărit din Japonia și unul dintre primele din lume,  în aproximativ anul  770, o carte despre farmece și amulete budiste. Japonezii sunt destul de superstițioși. Tot în acea perioadă au mai apărut două concepte artistice referitoare la tristețea pe care o resimți atunci când contempli efemeritatea frumosului. Ca să încheiem într-o notă interogativă, «Povestea doamnei Murasaki» este primul roman din lume sau nu?”

foto  și video: Judy Florescu

03
/08
/22

NOU La Editura Polirom a apărut recent, în colecția de biografii romanțate, o carte având în prim-plan o figură de legendă a teatrului românesc, despre care însă publicul de astăzi știe foarte puțin. „Marioara Voiculescu. Mareșala teatrului românesc” de Alina Nelega o aduce în prim-plan într-un noul mileniu.

02
/08
/22

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Romfilatelia și revista „Timpul”, organizează, în zilele de 4 și 5 august 2022, la sediul expoziției de bază din Strada Nicolae Crețulescu 8, o serie de evenimente dedicate centenarului Marin Preda.

28
/07
/22

Din Istanbulul marginalilor magistral creionat de Elif Shafak, pe o insulă grecească, unde regizorul Billy Wilder lucrează și își rememorează destinul, și până la malul Adriaticii, unde două surori înfruntă viața cum pot mai bine, vă invităm într-o călătorie livrescă menită să vă inspire în alegerea lecturilor pentru vara aceasta.

28
/07
/22

„Obiecte rănite” de George Banu, „Fiicele războiului” de Dinah Jefferies și „Șapte povești care nu se termină bine pentru toată lumea” de Cătălin Ceaușoglu sunt trei dintre titlurile noi propuse de Editura Nemira, care ne atrag atenția în această vară.

28
/07
/22

Vă invităm să descoperiți trei cazuri care au marcat istoria spionajului mondial, dezvăluite în cartea „Lumea secretă. O istorie a serviciilor de informații”, recent apărută și în limba română, la Editura Trei.

22
/07
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București reîncepe proiectul Biblioteca la firul ierbii desfășurat pe parcursul a 4 ediții: 23 și 30 iulie în parcul Drumul Taberei și 13 și 20 august în parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR).

19
/07
/22

Institutul Cultural Român, rețeaua de reprezentanțe și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), îl aniversează, printr-un proiect online difuzat global, pe celebrul scriitor român Norman Manea, supraviețuitor al Holocaustului, una dintre marile conștiințe ale lumii contemporane, care împlinește venerabila vârstă de 86 de ani.

19
/07
/22

Zilele acestea a plecat spre librăriile din întreaga țară ediția în limba română a romanului Sărutul femeii-păianjen, cea mai cunoscută carte a scriitorului argentinian Manuel Puig, publicată în traducere de Editura Pandora M în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction (traducere de Ilinca Ilian). Romanul a fost ecranizat cu succes în 1985, în regia lui Héctor Babenco, filmul aducându-i un Oscar actorului William Hurt, iar peliculei mai multe nominalizări, inclusiv pentru regie. În 1992, musicalul cu același nume a fost montat pe Broadway, piesa fiind recompensată cu Premiul Tony.

18
/07
/22

Poezia înseamnă viață trăită și mult mai mult decât atât. Dincolo de o armonie și de o știință a cuvintelor, poezia se leagă de orice simțământ omenesc, de orice nuanță a firii noastre. Poetul Teodor Burnar ne invită într-o astfel de lume, unde viața trăită estre portretizată cu realism și unde cuvintele devin purtătoare de emoție într-un labirint lăuntric.

18
/07
/22

Joi, 21 iulie, Festivalul Internațional de Literatură din Roma îl are ca invitat pe Mircea Cărtărescu, la Stadium Palatinum din Roma. Letterature-Festival Internazionale di Roma este o manifestare literară anuală de mare anvergură, cu o tradiție de 20 de ani, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Estate Romana”. Festivalul propune în fiecare an o serie de serate de lecturi de texte inedite ale unor apreciați scriitori italieni și internaționali, cu intermezzo-uri coregrafice și muzică live, în spațiul feeric și deosebit de sugestiv de la Stadium Palatinum.