Poveştile instrumentelor – un proiect lansat în Noaptea de Sânziene 2020
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestile-instrumentelor-un-proiect-lansat-in-noaptea-de-sanziene-2020/

Proiectul Poveştile instrumentelor a fost conceput într-un fel şi se naşte în alt fel, în Noaptea de Sânziene a anului 2020, în vremuri în care a vrea să faci artă, oriunde în lume, a devenit neînchipuit de dificil, în vremuri în care artiştii cu şi modul lor de expresie sunt reduşi, aproape, la tăcere, în vremuri în care artiştii par, celor mulţi, neesenţiali.

Un articol de Petre Ivan|23 iunie 2020

Poveştile instrumentelor vor ieşi în lume online, la ora zero în Noaptea de Sânziene, pe povestileinstrumentelor.turneedepoveste.ro şi procontemporania.ro.

Poveştile instrumentelor spun cum cele mai captivante întâmplări artistice se petrec în jurul instrumentelor istorice. Poveștile instrumentelor chiar sunt cu prințese, regi, regine și artiști care au uimit o întreagă epocă. Ele sunt spuse şi cântate de pianistul Horia Mihail, violonistul Gabriel Croitoru, violoncelistul Marin Cazacu, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, clarinetistul Emil Vişenescu şi organistul Eduard Antal.

Cum au luat ele naştere ?

Au fost odată ca niciodată nişte turnee de poveste, care, de 10 ani, au străbătut an de an România de la un capăt la celălalt, fără oprire. Au purtat numele Pianul călător, Vioara lui Enescu, Flautul fermecat, Duelul viorilor, Orgile României, COOLsound, Clasic la puterea a treia – Violoncellissimo. Cele trei dive şi lista lor s-a îmbogăţit an după an, unele dintre ele crescând într-un an cât alţii-n şapte. Surori, semănând între ele precum fiicele de Împărat, dar având, totuşi, fiecare, ceva diferit.

Când a venit vremea să aniverseze a zecea ediţie, iar Turneele de poveste să se transforme în Poveştile instrumentelor, lumea artistică a fost cuprinsă de îngheţ şi tot ceea ce era glas al unui instrument muzical a amuţit.

Sălile de concert şi spectacol au rămas goale, pe străzile altădată animate în serile de sfârşit de săptămână din jurul acestora nu mai trecea nicio maşină şi niciun om, rochiile de gală au rămas în dulapuri şi, pentru o clipă ce a luat proporţii uriaşe, toţi muzicienii au avut senzaţia că trăiesc un vis urât, din care nu reuşeau să se trezească.

Contrar oricărei evidenţe care spune că o lume fără muzică nu există, tot mai multe ursitoare preziceau dispariţia MUZICII aşa cum o ştiam cu toţii.

Atunci, de undeva, din spatele unei cortine pe care se aşezase praful de când nu mai avea nevoie nimeni de ea, s-a ivit o zână bună care a spus: “Voi să nu uitaţi că atâta timp câţ veţi şti să spuneţi POVEŞTILE INSTRUMENTELOR voastre către spectatorii din sală sau către cei aflaţi în faţa unui foişor dintr-un parc, către elevii şi studenţii voştri, către copii şi către bunici, către publicul care se uită la ecranele telefoanelor mobile la fel de speriat ca şi voi privind către un viitor incert, MUZICA va găsi drumul pentru a reveni la locul ei, în sala de concert, alături de oameni”

Aşa s-au transformat Turneele de poveste în Poveştile instrumentelor, pentru a da speranţă celor care cred în puterea unică a muzicii de a transmite emoţie vie. O serie de poveşti subiective ale instrumentelor au căpătat astfel glasul pianistul Horia Mihail, violonistului Gabriel Croitoru, violoncelistului Marin Cazacu, flautistului Ion Bogdan Ştefănescu, clarinetistului Emil Vişenescu şi organistului Eduard Antal care au spus poveştile instrumentelor lor într-un ton personal, însoţindu-le cu o selecţie muzicală gândită de fiecare cum a considerat mai convingător. Alături de ei în recitaluri au venit pianista Clementina Ciucu-Ristea şi violonista Simina Croitoru.

După primăvara îngheţată a anului 2020, Poveştile instrumentelor vor redeveni Turnee de poveste, vor prinde viaţă întâi în aer liber, apoi în catedrale şi în sfârşit în sălile de concert, de la cele mai mici, la cele mai mari, redând speranţă, readucând publicului curajul de a veni alături de ceilalţi şi de a restaura unicitatea actului artistic viu, care presupune existenţa a doi parteneri: artistul şi publicul său.

Detalii pe povestileinstrumentelor.turneedepoveste.ro şi www.procontemporania.ro

10
/06
/18

Patru concerte care ne poartă în ultimii 100 de ani de muzică vor avea loc în cadrul festivalului Jazz in the Park, pe scena România 100, în Parcul Central din Cluj. Fiecare dintre aceste concerte se centrează pe o anumită perioadă a istoriei muzicii și abordează stiluri și genuri diferite: muzică clasică, doină, jazzul perioadei comuniste și jazz contemporan.

07
/06
/18

Prim dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu“, maestrul Christian Badea revine la București cu un concert excepţional, programat pe 7 şi pe 8 iunie 2018, care are în program capodopere de Ceaikovski şi Şostakovici. Solist în  Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră de Dmitri Șostakovici va fi violoncelistul Andrei Ioniţă, câştigător al Premiului I la Concursul Internațional Ceaikovski în 2015.

01
/06
/18

Concursul internațional“George Enescu” a lansat proiectul“Ce auzim când ascultăm muzică?”. Acesta își propune să descifreze într-un format destins, actual și interactiv câteva elemente din arta interpretării muzicii, în pregătirea întâlnirii cu cei 270 de tineri muzicieni, din 39 țări, care au trecut de etapa de preselecție în cadrul Concursului „George Enescu” 2018 și care își vor demonstra talentul pe scenă, la București, în perioada 1-23 septembrie a acestui an.

31
/05
/18

Seria de concerte SoNoRo Conac ajunge la finalul lunii (31 mai), în Republica Moldova, la Castelul Mimi, un important monument arhitectonic și centru viticol, înființat de Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei, până la Unirea din 1918, şi apoi director al Băncii Naţionale Române.

30
/05
/18

Opera Națională București dedică ziua de vineri, 1 iunie, copiilor. Ziua va începe cu un spectacol în foaier, de la ora 11:00, „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, în regia Andei Tabacaru și va conntinua de la ora 17:00, pe scena mare a Operei Naționale București, cu reprezentația „Albă ca zăpada si cei șapte pitici”, pe muzica lui Cornel Trăilescu.

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

28
/05
/18

“Nostalgia este dorul de vremurile trecute, în care nu era nimic de râs” - Charles Aznavour. Artistul celor 1.300 de cântece devenite şlagăre a împlinit, zilele trecute, 94 de ani. Adesea supranumit Frank Sinatra al Franței, toate piesele lui Aznavour sunt cântece de dragoste.

28
/05
/18

În 2016, dirijorul britanic LEO  HUSSAIN debuta pe prestigioasa scenă a Operei Regale din Londra (Royal Opera House - Covent Garden) cu Oedipe de George Enescu, conducerea sa muzicală primind aprecierea unanimă a publicului și a criticii.  Vineri, 1 iunie (de la ora 19.00),dirijorul britanic va aduce în fața publicului bucureștean Simfonia în mi bemol major, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio.

28
/05
/18

Între 31 mai și 3 iunie 2018, clubul de jazz Green Hours, aflat în al 24-lea an de activitate neîntreruptă, organizează ediția a 10-a, aniversară, a Green Hours JAZZ Fest. Eveniment eminamente cultural, GHJFest este primul - și încă singurul - festival de club din România.

25
/05
/18

Angela Gheorghiu, celebră cântăreață de operă a timpului nostru, vine la Festivalul Internațional de Film  Transilvania, ca invitată de onoare a celei de-a 17-a ediții. Vineri, pe 1 iunie, de la ora 19:00, Opera Națională Română Cluj-Napoca va fi gazda unui eveniment unic, în cadrul căruia Angela Gheorghiu va interpreta cîteva arii în fața publicului clujean, acompaniată de pianistul Alexandru Petrovici. Momentul va fi urmatde proiecția filmului Tosca (r. Benoît Jacquot) în care soprana joacă rolul titular.

Pagina 40 din 155« Prima...102030...3839404142...506070...Ultima »