Poveştile instrumentelor – un proiect lansat în Noaptea de Sânziene 2020
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestile-instrumentelor-un-proiect-lansat-in-noaptea-de-sanziene-2020/

Proiectul Poveştile instrumentelor a fost conceput într-un fel şi se naşte în alt fel, în Noaptea de Sânziene a anului 2020, în vremuri în care a vrea să faci artă, oriunde în lume, a devenit neînchipuit de dificil, în vremuri în care artiştii cu şi modul lor de expresie sunt reduşi, aproape, la tăcere, în vremuri în care artiştii par, celor mulţi, neesenţiali.

Un articol de Petre Ivan|23 iunie 2020

Poveştile instrumentelor vor ieşi în lume online, la ora zero în Noaptea de Sânziene, pe povestileinstrumentelor.turneedepoveste.ro şi procontemporania.ro.

Poveştile instrumentelor spun cum cele mai captivante întâmplări artistice se petrec în jurul instrumentelor istorice. Poveștile instrumentelor chiar sunt cu prințese, regi, regine și artiști care au uimit o întreagă epocă. Ele sunt spuse şi cântate de pianistul Horia Mihail, violonistul Gabriel Croitoru, violoncelistul Marin Cazacu, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, clarinetistul Emil Vişenescu şi organistul Eduard Antal.

Cum au luat ele naştere ?

Au fost odată ca niciodată nişte turnee de poveste, care, de 10 ani, au străbătut an de an România de la un capăt la celălalt, fără oprire. Au purtat numele Pianul călător, Vioara lui Enescu, Flautul fermecat, Duelul viorilor, Orgile României, COOLsound, Clasic la puterea a treia – Violoncellissimo. Cele trei dive şi lista lor s-a îmbogăţit an după an, unele dintre ele crescând într-un an cât alţii-n şapte. Surori, semănând între ele precum fiicele de Împărat, dar având, totuşi, fiecare, ceva diferit.

Când a venit vremea să aniverseze a zecea ediţie, iar Turneele de poveste să se transforme în Poveştile instrumentelor, lumea artistică a fost cuprinsă de îngheţ şi tot ceea ce era glas al unui instrument muzical a amuţit.

Sălile de concert şi spectacol au rămas goale, pe străzile altădată animate în serile de sfârşit de săptămână din jurul acestora nu mai trecea nicio maşină şi niciun om, rochiile de gală au rămas în dulapuri şi, pentru o clipă ce a luat proporţii uriaşe, toţi muzicienii au avut senzaţia că trăiesc un vis urât, din care nu reuşeau să se trezească.

Contrar oricărei evidenţe care spune că o lume fără muzică nu există, tot mai multe ursitoare preziceau dispariţia MUZICII aşa cum o ştiam cu toţii.

Atunci, de undeva, din spatele unei cortine pe care se aşezase praful de când nu mai avea nevoie nimeni de ea, s-a ivit o zână bună care a spus: “Voi să nu uitaţi că atâta timp câţ veţi şti să spuneţi POVEŞTILE INSTRUMENTELOR voastre către spectatorii din sală sau către cei aflaţi în faţa unui foişor dintr-un parc, către elevii şi studenţii voştri, către copii şi către bunici, către publicul care se uită la ecranele telefoanelor mobile la fel de speriat ca şi voi privind către un viitor incert, MUZICA va găsi drumul pentru a reveni la locul ei, în sala de concert, alături de oameni”

Aşa s-au transformat Turneele de poveste în Poveştile instrumentelor, pentru a da speranţă celor care cred în puterea unică a muzicii de a transmite emoţie vie. O serie de poveşti subiective ale instrumentelor au căpătat astfel glasul pianistul Horia Mihail, violonistului Gabriel Croitoru, violoncelistului Marin Cazacu, flautistului Ion Bogdan Ştefănescu, clarinetistului Emil Vişenescu şi organistului Eduard Antal care au spus poveştile instrumentelor lor într-un ton personal, însoţindu-le cu o selecţie muzicală gândită de fiecare cum a considerat mai convingător. Alături de ei în recitaluri au venit pianista Clementina Ciucu-Ristea şi violonista Simina Croitoru.

După primăvara îngheţată a anului 2020, Poveştile instrumentelor vor redeveni Turnee de poveste, vor prinde viaţă întâi în aer liber, apoi în catedrale şi în sfârşit în sălile de concert, de la cele mai mici, la cele mai mari, redând speranţă, readucând publicului curajul de a veni alături de ceilalţi şi de a restaura unicitatea actului artistic viu, care presupune existenţa a doi parteneri: artistul şi publicul său.

Detalii pe povestileinstrumentelor.turneedepoveste.ro şi www.procontemporania.ro

01
/03
/22

Concertele 𝑬𝒀𝑬𝑫𝑹𝑶𝑷𝑺 au fost descrise ca fiind, în mod paradoxal, energizante și generatoare ale unei stări de puternică melancolie. Trupa și-a început povestea în 2012, cu piese în limba engleză. Odată cu anul 2015 și cu îmbrățișarea limbii române ca mediu de exprimare, și-au consolidat propria poziție pe piața românească de muzică alternativă, lansând piese ca „Spre Soare”, „Prezent”, „Bicicleta” sau „Mai Stai".

24
/02
/22

Între 13 și 19 februarie 2022, la Iași a avut loc cea de-a treia ediție a Classix Festival, un demers organizat de Asociația Industrii Creative și Showberry. Peste 60 de artiști din 13 țări au fost prezenți în cadrul celor 8 concerte care au alcătuit programul festivalului, alături de 7 proiecții de film, un vernisaj, o expoziție, o dezbatere, o prelegere și 10 masterclass-uri.

16
/02
/22

Orchestra Română de Tineret (ORT) dirijată de Cristian Măcelaru – care poate fi ascultat pentru prima oară în România după momentul în care a fost numit director artistic al Festivalului Internaţional “George Enescu” – va concerta sâmbătă, 26 februarie 2022, ora 19, la Ateneul Român, într-o seară care are în program două superbe capodopere ale muzicii ruse : Concertul pentru vioară și orchestră în Re major, op. 35 de Ceaikovski, solistă violonista franceză de origine română Sarah Nemţanu şi Simfonia nr. 10 în mi minor op. 93 de Șostakovici.

15
/02
/22

„Aller guten Dinge sind drei/Lucrurile bune vin câte trei”, spune o expresie din limba germană. Pentru a marca cel de-al treilea an al colaborării lor, Forumul Cultural Austriac și Classix Festival din Iași își duc parteneriatul la un nivel superior propunând, între 13 si 18 februarie, nu mai puțin de trei evenimente cu clasă – două concerte ale instrumentiștilor Auner Quartett și o serie de proiecții, în premieră ieșeană, ale documentarului #newTogether, regizat de Carmen Lidia Vidu.

15
/02
/22

„Jack of all Trades“ este o formație de rock alternativ, care susține că oferă publicului un produs muzical „autobiografic și complet sincer de la cap la coadă”. În noiembrie 2014, aceștia au lansat primul videoclip, „Cum vrei să fiu”, marcând totodată și începutul activității de concerte live.

15
/02
/22

Joi, 17 și vineri, 18 februarie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul britanic Alexander Walker, prezintă publicului Nocturna în si major pentru orchestră de coarde , op.40 de Antonín Dvořák, Rapsodiile pentru vioară şi orchestră nr. 1 și 2 de Béla Bartók, cu violonistul Mircea Călin în ipostaza solistică, și Simfonia nr. 7, în la major, op. 92 de Ludwig van Beethoven.

14
/02
/22

Câștigător al ultimei ediții a Concursului Internațional „George Enescu” (2021), violonistul VALENTIN ȘERBAN este un artist care atrage atenția în peisajul cultural românesc. Membru al cunoscutei orchestre Les Dissonances din Paris și concertmaestru invitat al Orchestrei Române de Tineret, Valentin Șerban a fost protagonistul proiectului inovator „Eyes Wide Shut”: 60 de minute de recital solo, cu piese semnate de mari compozitori ca Bach, Paganini sau Enescu, interpretate în întuneric complet.

14
/02
/22

Cu un sunet senzual, amplu și catifelat, ușurință aristocratică în interpretare și grație, Marc Coppey se înscrie în marea tradiție a violonceliștilor francezi. Însoțit de violoncelul său, Goffriller, din 1711, Marc Coppey va fi prezent săptămâna această în România, pentru a susține două concerte, pe scenele filarmonicilor din București și Sibiu.

10
/02
/22

Sala Mare de spectacole a Operei Naționale București este gazda spectacolului de foaier „Mozart și Salieri”, spectacolelor de operă „Madama Butterfly” de Puccini, „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, „Nunta lui Figaro” de Mozart, spectacolului coupé de dans contemporan „Tango. Radio & Juliet” de Edward Clug și a spectacolului de balet „Frumoasa din Pădurea Adormită” de Ceaikovski, toate făcând parte din repertoriul actual.

10
/02
/22

Peste 60 de artiști internaționali din 13 țări sosesc la Iași în perioada 13 - 19 februarie, în cadrul celei de-a treia ediții a Classix Festival. 8 concerte de muzică clasică, 10 cursuri de măiestrie, o expoziție de ilustrații, o dezbatere, o prelegere și 7 proiecții de film își așteaptă exploratorii aventurii clasice contemporane.

08
/02
/22

Dirijorul Daniel Jinga va evolua în seara de 10 februarie la pupitrul Filarmonicii din Arad, cu un program de muzică românească de secol XIX, cuprinzând partituri de tinereţe semnate în 1867 şi 1876 de compozitorul George Stephănescu, cel care stă la baza întemeierii Operei Naţionale din Bucureşti, prin faptul că în 1885 constituia Compania Opera Română, ce își desfășura pe atunci spectacolele pe scena Teatrului Național.

08
/02
/22

#newTogether, documentarul realizat de Forumul Cultural Austriac București, ajunge la Iași în cadrul Classix Festival. Proiecția în prezența invitaților Dan Lungu (scriitor) și Andrei Popov (Director Adjunct Forumul Cultural Austriac) va avea loc luni, 14 februarie 2022, orele 17:00, în sala de conferințe a Casei Muzeelor Iași din Str. Vasile Alecsandri nr 6.

07
/02
/22

Opera Națională București prezintă vineri, 11 februarie, ora 18:30, spectacolul de operă „La Bohème” de Giacomo Puccini, capodoperă a verismului care, de peste 125 de ani, impresionează și entuziasmează publicul din toate generațiile de melomani. Este una dintre cele mai reprezentative opere în care este cântată sublim viața tinerilor și atmosfera spiritului lor juvenil.

07
/02
/22

Vineri, 11 februarie 2022 (de la 19.00), la Sala Radio, SEARA BEETHOVEN se va desfășura sub bagheta dirijorului german CHRISTOPH  KÖNIG, care a urmat studii de perfecționare sub tutela unor celebri muzicieni, ca Sergiu Celibidache și Sir Colin Davis. Începând din stagiunea 2023 – 2024, Christoph König va prelua conducerea orchestrei simfonice a radioteleviziunii spaniole.

07
/02
/22

Joi, 10 și vineri,11 februarie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul italian Gian Luigi Zampieri, va prezenta un program cu două lucrări de referință: Concertul în la major pentru clarinet şi orchestră, KV622 de Wolfgang Amadeus Mozart, cu clarinetistul Emil Vișinescu în ipostaza de solist, și Simfonia nr. 1, în do minor, op. 11 de Felix Mendelssohn. Concertele se vor desfășura de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român, în condițiile respectării restricțiilor pandemice.