Povestiri din Kolima (II), de Varlam Salamov – carte document la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestiri-din-kolima-ii-de-varlam-salamov-carte-document-la-polirom/

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.

Un articol de Petre Ivan|15 iulie 2015

Cel de-al doilea volum din „Povestirile din Kolîma” cuprinde ciclurile „Schiţe din lumea crimei”, „Renaşterea zadei” şi „Mănuşa sau PK-2”, în traducerea Magdei Achim şi a Alexandrei Fenoghen.

„Povestirile lui Şalamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljeniţîn, cu stilul şi filosofia ei izbitoare”, scrie The Telegraph despre una dintre cele mai tulburătoare capodopere ale secolului XX.

Prima ediţie în limba rusă a „Povestirilor din Kolîma” a apărut la Londra, în 1978. În Rusia, ediţia integrală a Povestirilor avea să fie publicată abia unsprezece ani mai tîrziu.

Când sunt întrebat ce scriu, răspund: nu scriu amintiri. Nu există nici un fel de amintiri în Povestiri din Kolîma. Nu scriu nici povestiri, mai precis, mă străduiesc să nu scriu povestiri, ci o proză care să nu poată fi considerată literatură. Nu o proză a documentului, ci o proză încărcată de suferinţă ca un document. – Varlam Salamov

Despre Varlam Şalamov

Varlam Şalamov s-a născut la 18 iunie 1907 în Vologda, în familia unui preot. După terminarea şcolii, în 1924 s-a angajat ca tăbăcar într-o fabrică de pielărie, iar în 1926 a fost admis la Facultatea de Drept a Universităţii din Moscova.

În 1929 a fost arestat şi condamnat pentru editarea clandestină a „Testamentului lui Lenin”.  În 1931 a fost eliberat şi repus în drepturi, dar şase ani mai târziu a primit o a doua condamnare, de cinci ani, pentru „activitate contrarevoluţionară troţkistă” şi a fost trimis în Kolîma, unde a muncit în minele de aur.

În 1943, la anii de condamnare i-au fost adăugaţi alţi zece pentru afirmaţia că scriitorul Ivan Bunin „este un clasic rus”. Absolvirea cursurilor de felcer în 1946 i-a salvat viaţa, Şalamov executînd restul detenţiei ca angajat al unor spitale pentru deţinuţi.

A fost eliberat în 1951, dar a părăsit Kolîma abia în 1953. Perioada dintre anii 1954 şi 1973 a dedicat-o reconstituirii experienţelor din lagărele staliniste, pe care le-a reluat în „Povestiri din Kolîma”.

Şalamov a fost reabilitat în 1956 şi s-a mutat la Moscova. Grav bolnav, în 1979 a fost internat într-un azil de bătrîni, apoi transferat într-un spital de psihiatrie moscovit, unde a murit la 17 ianuarie 1982.

Foto: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov – polirom.ro

10
/08
/16

Veste bună pentru pasionaţii de lectură! Un studiu numit "Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea", realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane, dezvăluie că oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc. Cărţile "promovează empatie, percepţie socială, inteligenţă emoţională - procese cognitive ce duc la o supravieţuire mai bună", se arată în studiul publicat de revista "Ştiinţe Sociale & Medicină".

06
/08
/16

Peste 100 de evenimente într-unul singur, un nou amplasament mai accesibil și o ofertă editorială generoasă – (doar) trei dintre motivele pentru care cititorii aflați în vacanță la malul mării sunt așteptați la Târgul GAUDEAMUS Litoral, ediția a VIII-a.

05
/08
/16

Scris cu vervă ironică şi umor, romanul Idei Simons, O fecioară nesăbuită (traducere din limba neerlandeză şi note de Gheorghe Nicolaescu), este povestea unei adolescente aflate în căutarea unui loc sigur în vremuri nesigure şi într-o lume în care haosul e pe cale să se dezlănţuie. Apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, O fecioară nesăbuită este disponibil din această săptămână în librăriile din ţară.

04
/08
/16

Într-o zi de 4 august se năsteau trompetistul și cântărețul Louis Armstrong (1901), unul dintre cei mai mai influenţi artişti din istoria jazz-ului, şi scriitorul norvegian Knut Hamsun (1859), laureat al Premiului Nobel. Tot într-o zi de 4 august se stingea din viaţă scriitorul danez Hans Christian Andersen (1875) , cel care a încântat generații întregi de copii cu povești precum "Crăiasa Zăpezii", "Hainele cele noi ale împăratului", "Fetița cu chibrituri", "Rățușca cea urâtă", "Mica sirenă" și multe altele,

02
/08
/16

În perioada 5-6 august 2016, Muzeul Național al Literaturii Române din București, împreună cu Fundația „Gellu Naum” și în parteneriat cu Green Hours jazz-café, organizează prima ediție a Festivalului Gellu Naum. Festivalul Gellu Naum din acest an se va desfășura pe parcursul a două zile, la București și Comana, și va reuni multe dintre cele mai importante nume de poeți români contemporani, apropiați într-un fel sau altul de Gellu Naum și de scrierile sale.

01
/08
/16

În această vară, Editura Herald lansează ediția din 2016 a campaniei „Te așteptăm în librărie!“. Între 1 august și 1 noiembrie, ești invitat să intri în cele 150 de librării partenere din București și din țară și să descoperi cele 30 de cărți aflate în promoție.

31
/07
/16

Chalice îşi va face debutul în luna septembrie, în benzile desenate "Alters", o serie de poveşti despre un grup de proscrişi, a căror circumstanţe unice le dă superputeri, Făcând tranziţia la sexul feminin şi purtând cu încredere o fustă mini şi o pelerină, Chalice dezvoltă abalitatea de a controla mecanica cuantică.

28
/07
/16

O nouă ediţie a evenimentului "Noaptea cărţilor deschise" are loc, vineri, 29 iulie, între orele 20:00 şi 23:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, oferind cititorilor reduceri semnificative de 20% la toate cărţile din librărie.

27
/07
/16

Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia sunt ţările europene cu cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, în timp ce pe ultimele locuri ale acestui top se află ţări ca Olanda, Grecia şi Portugalia, unde există doar o jumătate de bibliotecă la 10.000 de persoane.