Itinerama – Țara Făgăraşului la Bucureşti aduce, în perioada 28 octombrie – 15 noiembrie, evenimentul „Povestiri din Țara Făgăraşului”, un proiect foto-video semnat de Adriana Lucaciu, care îşi propune să deschidă curiozitatea publicului bucureştean pentru ţinutul istoric din Transilvania, aflat la nici patru ore distanţă de capitală.
Un articol de Liliana Matei|27 octombrie 2020
Povestiri din Țara Făgărașului” se concentrează pe valorificarea potențialului istoric, gastronomic și artistic al regiunii. Imaginile surprinse de Adriana Lucaciu spun trei povestiri distincte care se combină pentru a crea profilul unic al acestei zone: despre partizanii anti-comuniști, despre natura și gastronomiei din Țara Făgărașului, precum și despre meșteșugul pictatului de icoane pe sticlă.
Evenimentul va avea două lansări distincte. Miercuri, 28 octombrie, ora 19:00, va avea loc online, pe pagina de facebook.com/itinerama, vernisajul expoziției de fotografie „Povestiri din Țara Făgărașului”. Expoziția va fi disponibilă în format digital, în galeria de pe site-ul Itinerama.
Luni, 2 noiembrie – vor fi lansate pe site-ul Itinerama cele trei documentare și poveștile care le însoțesc dedicate partizanilor, naturii și gastronomiei și meșteșugului iconarilor pe sticlă.
Cu ajutorul unor personalități locale, Adriana Lucaciu reușește să aducă în atenția publicului trei povestiri reprezentative pentru ceeea ce înseamnă Țara Făgărașului. Fiecare dintre cele trei fațete ale proiectului este abordat de un specialist din zonă atât din perspectivă istorică, cât mai ales dintr-o perspectivă profund personală.
- PARTIZANII cu Ioana Haşu-Georgiev
Grupul Carpatin Făgărășan este una din grupările înarmate care au luptat în Munții Carpați împotriva regimului comunist din România. Din acest grup a făcut parte și Gheorghe Haşu, bunicul cercetătoarei Ioana Haşu-Georgiev. În familia Hașu nu au existat discuții despre membrul mișcării de rezistență. Nimeni nu îi pomenea pomenea numele, nu se discuta despre el nici de ziua lui de naştere sau despre data morţii sale. Era un subiect dureros, devenit tabu în timp. Gheorghe Haşu parcă nu existase.
Ioana Haşu-Georgiev a aflat absolut întâmplător cine a fost bunicul ei. După cercetări amănunțite, ea spune acum povestea partizanilor din Munții Făgărașului care au organizat unul dintre cele mai longiveve grupuri anticomuniste.
- NATURA ÎN FARFURIE cu Daniela Elena Graură
În Evul Mediu târziu, prin căsătorie, Anna Bornemisza – o principesă maghiară – devine stăpână peste Transilvania și primește ca dar de nuntă Cetatea Făgăraş. Pasionată de gastronomie, începe în 1680 lucrul la o carte de bucate, manuscrisul fiind redactat pe parcursul a opt luni, terminat la Iernut. Prin rețetele sale, Bornemisza reușește să creeze imaginea bucătării făgărășene din evul mediu. Decenii mai târziu, tradițiile culinare notate de principesă se pierd în negura timpului.
De câțiva ani, Daniela Elena Graură – maestru culinar în gastronomie locală – bate în lung și în lat tărâmurile ascunse ale Țării Făgărașului în căutarea de ingrediente ascunse pe colinele deluroase, în pădurile dese și apele repezi ale acestei regiuni istorice. Le inventariază, se gândește la care ar fi rostul fiecăruia într-un fel de mâncare, face experimente culinare în bucătăria sa din Făgăraș și reușește într-un final să găsească „preparatul” ideal pentru fiecare ingredient în parte. În clipul „Natura în farfurie” o veți însoți pe Daniela într-o expediție inedită în căutarea scoicilor din apele dulci făgărășene sau prin păduri la „vânătoare” de gălbiori și hribi. Și asta nu este tot. Dar vă lăsăm să descoperiți noua gastronomie din Țara Făgărașului.
- ICONARII cu Daniela Ciocănaru și Elena Băjenaru
Meșteșugul picturii pe sticlã din Țara Fãgãrașului a apãrut în secolul al XIX-lea s-a afirmat prin arta unor zugravi-țărani ce au creat icoane în care indicațiile iconografiei bizantine (trăsăturile, vârsta, vestimentația personajelor) s-au împletit cu elemente etnografice, de folclor sau luate din realitatea făgărășană. Ioan Pop (1794?–1870) este primul iconar făgărășean cunoscut cu numele, care, prin înteraga sa creaţie, a influenţat hotărâtor această artă în Ţara Făgăraşului şi care este considerat drept cel mai valoros pictor de icoane pe sticlă din Transilvania. Însă, mulți dintre iconari au rămas necunoscuți.
Astăzi, profesoara Daniela Ciocănaru încearcă să reînvie meșteșugul popular prin organizarea unor grupe de mici iconari în multe sate din Țara Făgărașului, dar concentrându-și eforturile în Șinca Nouă (la 36km de Făgăraș), unde s-a mutat în urmă cu câțiva ani. Sub îndrumarea ei, tinerii pictori pe sticlă încercă, în creațiile lor, să respecte întocmai vechile icoane, după care s-au și inspirat. Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat“, vă poartă, pe scurt, prin istoria acestui meșteșug „dispărut“, dar care reprezintă o parte a identității Țării Făgărașului.
Itinerama – „Țara Făgărașului la București” este un proiect cultural organizat de Asociația Maia și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanțării.
Parteneri media: Radio Guerrilla, Radio România Cultural, Cațavencii, Zile și Nopți, Ziarul Metropolis, Agerpres, Iqads, Smark
