Premiile Nobel 2012 debutează luni, 8 octombrie
https://www.ziarulmetropolis.ro/premiile-nobel-2012-debuteaza-luni-8-octombrie/

Sezonul premiilor Nobel pe 2012 debutează luni cu decernarea celui pentru medicină, călugăriţa Maggie Gobran, militanta anti-burqa Sima Samar şi americanul Gene Sharp fiind creditaţi cu cele mai mari şanse la premiul pentru pace, iar Haruki Murakami fiind printre favoriţi la cel pentru literatură. Luni, în jurul orei 09.30 GMT, vor fi anunţaţi laureaţii premiului […]

Un articol de |8 octombrie 2012

Sezonul premiilor Nobel pe 2012 debutează luni cu decernarea celui pentru medicină, călugăriţa Maggie Gobran, militanta anti-burqa Sima Samar şi americanul Gene Sharp fiind creditaţi cu cele mai mari şanse la premiul pentru pace, iar Haruki Murakami fiind printre favoriţi la cel pentru literatură.

Luni, în jurul orei 09.30 GMT, vor fi anunţaţi laureaţii premiului Nobel pentru medicină. Însă acest sezon nu este diferit faţă de cele din anii anteriori, premiile pentru literatură şi pace fiind cele care atrag cel mai mult atenţia.

În ceea ce priveşte pronosticurile şi speculaţiile care abundă anul acesta, „maica Teresa” a cartierelor sărace din Cairo, călugăriţa coptă Maggie Gobran, este favorită la premiul Nobel pentru pace pe site-ul de pariuri Unibet, cu o cotă de 6,5 la 1.

Circa 231 de candidaţi sunt în cursă pentru acest premiu – care va fi anunţat vineri -, pentru care anul acesta nu există un favorit detaşat.

Şeful Institutului de cercetări pentru pace din Oslo, Kristian Berg Harpviken, care urmăreşte activitatea comitetului Nobel, publică în fiecare an o listă de posibili laureaţi.

Anul acesta, lista îi include pe Gene Sharp, un expert american al revoluţiei non-violente, ONG-ul rus de apărare a drepturilor omului Memorial şi fondatoarea sa Svetlana Gannushkina, publicaţia rusă independentă Ecoul din Moscova şi redactorul-şef al acesteia, Aleksei Venediktov.

Militanta afgană pentru drepturile omului, fostul ministru şi activista anti-burqa Sima Samar este, de asemenea, printre favoriţi, ca şi luptătorul pentru drepturile omului cubanez Oscar Elias Biscet.

În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru literatură, pariurile merg înspre Asia. Chinezul Mo Yan şi japonezul Haruki Murakami îşi împart primul loc pe site-ul de pariuri Unibet.

La Stockholm, mai mulţi experţi sunt de părere că Academia suedeză, care decernează premiile, ar putea alege o femeie sau un autor nord-american.

Printre numele care circulă se numără romanciera canadiană Alice Munro, americanul Don DeLillo şi somalezul Nuruddin Farah.

„Putem să ne gândim la un autor din America de Nord, poate un bărbat, ca Don DeLillo şi Philip Roth”, a spus Elisabeth Grate, proprietar de editură.

Conform tradiţiei şi spre deosebire de celelalte premii, data decernării Nobelului pentru literatură va fi anunţată cu doar câteva zile înainte. De obicei este vorba de o zi de joi, deci, anul acesta, câştigătorul ar putea fi anunţat pe 11 octombrie.

În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru medicină, mediile suedeze menţionează numele japonezului Shinya Yamanaka şi al britanicului John Gurdon – datorită cercetărilor lor în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule suşă capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut în corpul uman.

Premiul pentru fizică, ce va fi anunţat marţi, are anul acesta un parcurs interesant, după ce în iulie a fost descoperită o nouă particulă fundamentală care ar putea fi bosonul Higgs. Această descoperire majoră este considerată un „pretendent” major la premiul Nobel pentru fizică de anul acesta.

Numele laureaţilor premiului pentru chimie vor fi anunţate miercuri. Printre favoriţi se numără suedezul Svante Pääbo, fiul lui Sune Bergström, laureatul premiului Nobel pentru medicină din 1982, care ar putea fi recompensat pentru lucrările sale asupra ADN-ului omului de Neanderthal.

Premiul pentru economie, foarte adesea atribuit unui american, va fi ultimul anunţat, luni, 15 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie. Anul acesta, din cauza crizei economice, valoarea premiului, iniţial stabilită la 10 milioane de coroane suedeze, a fost redusă cu 20%.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de către Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Sursa: Mediafax

06
/02
/15

Corul de Copii Radio împlineşte în 2015 nu mai puţin de 70 de ani de existenţă şi este la fel de plin de prospeţime, de virtuozitate, de spontaneitate şi veselie. Generaţii şi generaţii de copii au descoperit aici frumuseţea cântului şi a jocului, au primit o educaţie muzicală folositoare pe tot parcursul vieţii, au învăţat disciplina necesară actului artistic de înaltă ţinută şi au încântat apoi, la spectacole, mii de spectatori de toate vârstele.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

06
/02
/15

Capitala Germaniei a devenit centrul mondial al cinematografiei o dată cu Gala de Deschidere a celei de-a 65-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin (5-15 februarie). Evenimentul a avut loc aseară la Berlinale Palast în prezența a peste 1500 de invitați. Gazdele serii au fost Dieter Kosslick, directorul Berlinalei, și Anke Engelke.

05
/02
/15

CRONICĂ DE FILM Câştigător în 2014 al Premiului Gopo pentru cel mai bun documentar, „Experimentul Bucureşti” este un experiment cinematografic despre un posibil experiment social imaginat pentru a atrage atenţia asupra unui experiment istoric dureros, Fenomenul Piteşti.

05
/02
/15

Puţine clădiri au conservat spiritul Bucureştiului de aur. Palatul Odeon, situat în jos pe malul Dâmboviţei, este una dintre ele. Palatul se află într-o clădire monument arhitectural, singurul rămas din vechile clădiri ale fostei administraţii a bătrânului Abator, datând din anul 1869.

05
/02
/15

Radio România Muzical și Muzeul Național Cotroceni organizează un concert de muzică veche românească susținut de ansamblul “Imago Mundi”. În sala Cerchez a Muzeului Cotroceni, joi, 26 februarie, de la ora 19.00, va avea loc un eveniment cu semnificații speciale – înregistrarea acestui concert va reprezenta România în cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de Radio, “Ziua muzicii vechi”, programată, în fiecare an, pe 21 martie.

05
/02
/15

Anul 2015 marchează o premieră extraordinară: sâmbătă, 7 februarie, una dintre lucrările de referință ale compozitorului George Enescu, Simfonia a III-a cu Cor în Do Major Op. 21, va fi interpretată pe o scenă londoneză de către presitgioasa London Philharmonic Orchestra, în sala Royal Festival Hall a Southbank Centre, chiar pe malul Tamisei.

05
/02
/15

Șase proiecții pentru public și presa internațională vor aduce povestea procurorului Cristian Panait, cea care a inspirat scenariul filmului De ce eu?, în regia lui Tudor Giurgiu, peste hotare, la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Evenimentul începe astăzi, 5 februarie, și se va încheia pe 15 februarie, cel de-al treilea lungmetraj al lui Tudor Giurgiu fiind inclus în secțiunea Panorama Special.

05
/02
/15

Actorul american Johnny Depp s-a căsătorit civil cu iubita lui, Amber Heard, în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc, marţi, în casa din Los Angeles în care cei doi locuiesc, cu câteva zile înainte de nunta ce va avea loc la finalul săptămânii în Bahamas.

04
/02
/15

Realizat după întâmplări reale şi având opt nominalizări la Premiile Oscar, „The Imitation Game” (Jocul Codurilor) prezintă povestea lui Alan Turing (Benedict Cumberbatch), matematician, criptanalist şi erou de război, pionier al tehnologiei moderne a calculatoarelor. Alături de un grup restrâns de specialişti, el a reuşit spargerea unui cod aşa-numit „de nespart” al maşinăriei Enigma a Germaniei, în al Doilea Război Mondial.