Premiul I la grafică satirică la Festivalul de caricatură din Gura Humorului, câştigat de un belgian
https://www.ziarulmetropolis.ro/premiul-i-la-grafica-satirica-la-festivalul-de-caricatura-din-gura-humorului-castigat-de-un-belgian/

Belgianul Luc Descheemarker a obţinut premiul întâi la secţiunea grafică satirică la Festivalul Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică de la Gura Humorului.

Un articol de Andrada Văsii|8 iulie 2013

Belgianul Luc Descheemarker a obţinut premiul întâi la secţiunea grafică satirică, iar Nicolae Stancu şi Vasile Vajoga din Iaşi au câştigat premiul întâi la epigramă şi poezie umoristică la Festivalul Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică de la Gura Humorului.

Cea de a 23-a ediţie a Festivalului Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică de la Gura Humorului „Umor la Gura Humorului” a început joi şi s-a încheiat duminică, iar tema pentru secţiunea de grafică satirică a festivalului a fost 1+1=?, în timp ce la secţiunea epigramă şi poezie umoristică tema a fost „schengen”.

173 de concurenţi din 40 de ţări

Directorul Festivalului Internaţional de Grafică Satirică şi Literatură Umoristică, Vera Romaniuc, a declarat corespondentului Mediafax că la secţiunea grafică satirică s-au înscris la ediţia din acest an 173 de concurenţi din 40 de ţări. Printre participanţi s-au numărat 15 femei, dar şi 34 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 14 ani. La secţiunea literatură umoristică au participat 46 de concurenţi din România.

Pentru prima dată jurizarea lucrărilor de grafică satirică s-a realizat on-line întrucât o parte din membrii juriului acestei secţiuni sunt din Italia, Serbia, Germania şi Franţa, iar preşedintele juriului secţiunii a fost Sandro Poggiali din Italia.

Belgia, Rusia, Iran

Premiul întâi, în valoare de 500 de euro, i-a fost acordat lui Luc Descheemarker, din Belgia, premiul al doilea, în valoare de 300 de euro, a fost obţinut de Mikhail Zlatkovsky, din Rusia, premiul al treilea, în valoare de 200 euro, a fost câştigat de Constantin Pavel, în timp ce premiul „George GavrileanI i-a fost acordat lui Masoud Ziaei Zardkhashoei din Iran.

La secţiunea epigramă, premiul întâi a fost câştigat de ieşeanul Nicolae Stancu, premiul al doilea de bucureşteanul Pavel Lică, iar premiul trei a fost obţinut de Ion Moraru din judeţul Galaţi.

Premiul întâi la poezie umoristică a fost obţinut de ieşeanul Vasile Vajoga, premiul al doilea de Lucian Liviu Perţa din Vişeul de Sus, iar premiul al treilea de clujeanul Petra Ioan Gârda.

La Gura Humorului începând de joi s-au desfăşurat zilele oraşului, având loc concerte şi concursuri.

Foto credit: Institutul Cultural Roman (Facebook)

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.

05
/10
/21

Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Asociațiile Artelier D, Proiecte pentru copii, ArtCrowd, artiști în educație și De-a arhitectura, lansează o nouă ofertă educativă pentru anul școlar 2021-2022, structurată pe grupe vârste, corelată cu ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal.

04
/10
/21

Între 15 septembrie și 3 octombrie 2021, Art Safari a oferit publicului 18 zile de bucurie, socializare și artă. Mii de vizitatori au luat la pas cei 6.000 de metri pătrați ai Palatului Dacia-România, sediul principal al Pavilionului, pentru a privi cele peste 800 de opere de artă expuse.