Prima femeie dar şi primul autor britanic care câştigă de două ori Man Booker Prize este Hilary Mantel
https://www.ziarulmetropolis.ro/prima-femeie-dar-si-primul-autor-britanic-care-castiga-de-doua-ori-man-booker-prize-este-hilary-mantel/

Romanciera Hilary Mantel a făcut istorie, marţi, când a câştigat pentru a doua oară în carieră Man Booker Prize, devenind astfel prima femeie şi primul autor britanic care câştigă de două ori acest premiu literar prestigios. Hilary Mantel, în vârstă de 60 de ani, a fost premiată pentru romanul „Bring up the Bodies”, al doilea […]

Un articol de |17 octombrie 2012

Romanciera Hilary Mantel a făcut istorie, marţi, când a câştigat pentru a doua oară în carieră Man Booker Prize, devenind astfel prima femeie şi primul autor britanic care câştigă de două ori acest premiu literar prestigios.

Hilary Mantel, în vârstă de 60 de ani, a fost premiată pentru romanul „Bring up the Bodies”, al doilea volum din trilogia ei consacrată lui Thomas Cromwell. Scriitoarea britanică a câştigat Man Booker Prize şi în 2009, cu „Wolf Hall”, primul volum din această trilogie dedicată consilierului regelui Henric al VIII-lea.
 
„Ei bine, nu ştiu ce să mai zic. Aştepţi vreme de 20 de ani să câştigi un Booker Prize şi, apoi, două astfel de premii vin dintr-o dată peste tine”, a declarat romanciera britanică, cu ocazia ceremoniei de înmânare a premiului, organizată marţi seară, la complexul cultural Guildhall din Londra.

Doar alţi doi autori au câştigat în trecut de două ori premiul Man Booker: australianul Peter Carey, în 1988 şi 2001, şi sud-africanul John Maxwell Coetzee, în 1983 şi 1999.

„Bring up the Bodies” este o ficţiune care se desfăşoară în 1535, atunci când Anne Boleyn, a doua soţie a regelui Henric al VIII-lea, nu reuşeşte să îi ofere acestuia un fiu. „Scriind, m-am simţit cuprinsă de acea ambianţă otrăvită, tensionată, de la curte. M-am simţit în pericol”, spune Hilary Mantel, referindu-se la atmosfera „nocivă” de la curtea regală britanică din acea epocă, când două dintre soţiile regelui britanic au fost executate.

Peter Stothard, preşedintele juriului, a considerat că romanul lui Mantel premiat de această dată „îl depăşeşte cu mult pe primul” din trilogie, premiat la rândul său în 2009. „Această dublă recompensă este cât se poate de meritată”, a spus el, estimând că Hilary Mantel a „reinventat regulile în domeniul ficţiunilor istorice” odată cu publicarea romanului „Bring up the Bodies”.

Ceilalţi cinci finalişti din acest an pentru Man Booker Prize au fost poetul indian Jeet Thayil, selectat pentru volumul „Narcopolis”, autorul malaysian Tan Twan Eng, pentru volumul „The Garden of Evening Mists”, şi trei autori britanici: Alison Moore, pentru „The Lighthouse”, Deborah Levy, pentru „Swimming Home”, şi Will Self, pentru „Umbrella”. De fapt, Will Self era considerat cel mai serios concurent pentru Hilary Mantel pentru obţinerea premiului Man Booker din acest an.

În 2011, Man Booker Prize i-a revenit scriitorului Julian Barnes, pentru romanul „The Sense of an Ending”.

Man Booker Prize, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume, este acordat celui mai bun roman de ficţiune scris în limba engleză, publicat în ultimul an în Marea Britanie, Irlanda sau în statele Commonwealth.

Autorul primeşte un cec de 50.000 de lire sterline (62.000 euro), dar cel mai important lucru este că acest premiu îi asigură notorietatea mondială şi vânzări record ale operelor sale.

Printre laureaţii ediţiilor precedente se numără autori celebri, precum Salman Rushdie, Kazuo Ishiguro, Margaret Atwood, Ben Okri şi Thomas Keneally.

 

Sursa: Mediafax

21
/02
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

20
/02
/24

De vineri, 23 februarie, în 15 orașe din România va putea fi urmărit unul dintre cele mai premiate și apreciate filme din ultimul an: Sauna Secretelor / Smoke Sauna Sisterhood (regia Anna Hints), proaspăt distins cu trofeul pentru Cel mai bun documentar al anului la Premiile Academiei Europene din Film 2023, inclus de prestigioasa publicație The New York Times în Top 10 al celor mai valoroase filme din 2023.

20
/02
/24

După cum ne-am obișnuit în ultimii 3 ani, luna februarie marchează primul anunț de artiști al Jazz in the Park! Primele nume confirmate la ediția a XII-a sunt: Cymande (UK), Avishai Cohen Trio (IL), Manu Katche (FR), Tigran Hamasyan Trio (AM), Jazzanova Live (DE), Kinga Glyk (POL), KRiSPER (RO), Amphitrio (RO), Oreglo (UK) și Wasted Generation (IT)!

20
/02
/24

Horia, filmul de debut în lungmetraj al regizoarei Ana-Maria Comănescu, va fi lansat pe marile ecrane din țară în 10 aprilie și este distribuit de August Film. Vladimir Țeca, Angelina Pavel sunt în rolurile principale. Din distribuție mai fac parte Liviu Cheloiu, Daniela Nane,  Mihaela Velicu, Dragoș Olaru și Robert Onofrei.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.