Prima „Miss România”. Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929
https://www.ziarulmetropolis.ro/prima-miss-romania-se-intampla-de-dragobete-in-anul-1929/

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumuseţe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfăşurarea semifinalelor, organizate pe judeţe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii – avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

Un articol de Petre Ivan|23 februarie 2017

Peste 800 de tinere s-au înscris la prima ediție a competiţiei Miss România, care a debutat într-o zi de duminică, cu alegerea frumuseţilor judeţene. În alcătuirea juriilor locale intrau ,,capul autorităţii (…), artiști, literați, personalități de seamă din viața socială, așa încât competența, cât și deplina imparțialitate și moralitate a juriilor să fie garantate” .

În urma unei selecţii riguroase, au fost alese 72 de tinere, fiecare reprezentându-şi judeţul de provenienţă, Regatul României numărând în acea perioadă 71 de judeţe, la care se adăuga Capitală.

Finalistele „Miss România”. 1929

Finalistele „Miss România”. 1929

Pentru a participa la concurs, doritoarele urmau să trimită o fotografie la adresa redactiei „Realității ilustrate”, revista organizatoare a evenimentului, cu nume și prenume, adresa unde putea fi găsită, ocupația, vârsta, înălțimea, talia și greutatea.

Candidatele nu puteau avea mai puțin de 16 ani si mai mult de 25, iar una dintre condițiile peste care nu se putea trece era să nu fie maritata, dar și să-și dovedească… moralitatea integră. Ținutele candidatelor erau modeste, simple, “cât să se poata face o apreciere corectă a grației cu care acestea păseau și a siluetei”.

Pe 3 martie, înainte de alegerea câștigătoarea titlului de Miss România, au fost prezentate și cele 9 frumuseti reprezentative pentru regiunile țării din acele timpuri: Miss Banat, Miss Ardeal, Miss Maramures, Miss Oltenia, Miss Muntenia, Miss Dobrogea, Miss Moldova, Miss Bucovina și Miss Basarabia.

Autoturismul Fiat cu care a fost recompensată de Realitatea ilustrată câştigătoarea concursului, Magda Demetrescu FOTO BCU Cluj, Central University Library

Autoturismul Fiat cu care a fost recompensată de Realitatea ilustrată câştigătoarea concursului, Magda Demetrescu – FOTO BCU Cluj, Central University Library

Evenimentul a avut loc la Cercul Militar, una dintre cele mai încântîătoare clădiri ale acelor vremuri.

În cele din urmă, fiica orfană a arhitectului Nicolae Demetrescu și a Magdei Demetrescu, bucureșteanca în vârsta de 17 ani, care preluase prenumele mamei sale, devenea prima deținătoare de drept al mult ravnitului titlu.

Magda Demetrescu. Un poem plin de muzicalitate, un vis, o reverie, care te îmbată, te încântă, te adoarme. Frumoasă ca o zână din poveştile trecutului, ea poartă în ochi şi în păr caracteristica rasei noastre, negrul. Guriţa mică şi roşie ca o cireaşă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruş micuţ şi nervos, braţe pline, de o albeaţă strălucitoare, iată admirabilele elemente, ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseţii române peste Ocean, la concursul internaţional din Galveston.” – „Realitatea Ilustrată” (1929).

Câteva săptămâni mai târziu, Magda Demetrescu reprezintă România la competiţia Miss Europa, la Paris, unde se clasează printre primele, și, mai apoi, la celebrul „Miss Univers”, în Statele Unite ale Americii, unde obține locul 6 dintr-un total de 44 de participante.

Foto: Prima „Miss România” – facebook, wikipedia

16
/07
/16

Călătorii străini care, încă din sec. XVI, lasă mărturii despre Bucureşti, sunt impresionaţi de bisericile sale. Construite de domnitori, de boieri, negustori sau oameni de rând acestea au împodobit oraşul fără să reziste prea mult în timp. Solul nisipos, pânza freatică aproape de suprafaţă, desele cutremure le-au şubrezit şi ruinat. De fiecare dată însă bucureştenii le-au refăcut, mărturisind o stăruinţă ce face parte din dinamica vieţii urbane.

15
/07
/16

Fiecare timp istoric îşi are instituţiile sale. În România regală au funcţionat Jockey Club, Country Club, Rotary Club, Lion's – societăţi de anvergură internaţională care racordau firesc, statornic, ţara noastră la sistemul de valori proprii Europei.

26
/06
/16

Bucureştiul, oraş de câmpie, dezvoltat haotic, fără socoteală, arareori şi-a marcat pentru veşnicie cimitirele. Morţii au fost îngropaţi în jurul bisericilor ori pe la margine, în mahalale; mulţi din ei au fost uitaţi şi meniţi să urmeze vorba biblică: „din pământ te-ai întrupat, în pământ ai să te întorci”.

06
/06
/16

Veniţi din Balcani, negustori prin vocaţie, umblând în mai toată Europa Centrală cu rosturi bine statornicite în marile târguri, cum a fost cel de la Lipsca, aromânii şi-au găsit foarte adesea temei în ţările române. La Bucureşti, una din familiile cele mai cunoscute a fost lui Dimitrie Capşa.

24
/05
/16

Dintre alogenii cu care românii convieţuiesc de sute de ani, ţiganii ocupă un loc aparte. Condiţia lor socială, de severă dependenţă, nu i-a împiedicat pe unii din ei să devină răsfăţaţii societăţii. E vorba de lăutari. La toate petrecerile, de la cele domneşti la cele din duminicile pline de animaţie în cârciuma de mahala, lăutarul,  neştiutor al „boabelor” (citeşte: notelor), i-a cucerit pe români.

11
/05
/16

Vreme de peste o sută de ani, locul unde se află restaurantul şi cofetăria Capşa a fost considerat printre „centrele nervoase” ale oraşului. La 1812, după ce Rusia ne-a răpit Basarabia iar pe tronul ţării era vodă Caragea, aici şi-a instalat un Mathias Brody o baracă uriaşă unde a montat mai multe diorame. Timp de 4 ani, bucureşteni curioşi, de la boierii cu caftan la „prostime”, s-au perindat prin faţa imaginilor încremenite, dar atât de expresive: alaiuri împărăteşti, oraşe minunate, vase surprinse de furtună pe mare.

27
/04
/16

Domnia Regelui Carol I a coincis cu o perioadă din istoria Europei cunoscută drept La belle époque. Atunci s-a construit masiv, s-au preluat modele, mai ales franţuzeşti, au fost invitaţi să lucreze în ţara noastră arhitecţi francezi, germani, cehi. Iniţiativa principală a aparţinut suveranului care a dispus (susţinând masiv din caseta particulară) ridicarea, refacerea sau modernizarea unor edificii rămase şi azi emblematice pentru Bucureşti.

25
/04
/16

Aşa a fost supranumit un domnitor în Ţara Românească din şirul fanarioţilor aflat pe tron între 1786 şi 1789. Nu făcea parte din familiile nobile din Fanar ci era, după spusa ambasadorului francez la Ţarigrad, „un ţărănoi din Arhipelag”.

09
/04
/16

Între „misterele Bucureştiului” care stăruie de mai bine de un secol și jumătate, moartea violentă a lui Barbu Catargiu ocupă un loc aparte. Asasinat politic? Crimă pasională? Faptă de nebun? Răspunsul n-a fost aflat, deşi din vreme în vreme istoricii se pleacă, din păcate fără succes, asupra acelui moment. Dosarul a dispărut destul de repede după întocmire, procurorul Deşliu a fost demis şi lumea a început să se lanseze în ipoteze.

04
/04
/16

Prezenţa patrupedelor pe uliţele, apoi pe străzile oraşului, e o realitate consemnată încă de la întemeierea lui, pe vremea legendarului cioban Bucur. Ţinuţi la început să păzească proprietăţile, dar înmulţiţi fără socoteală, câinii au ajuns şi obiect de distracţie în mahalale.

02
/04
/16

„Chestiunea orientală” a însemnat un concept istoric vehiculat cu ardoare din sec. XVIII până la războiul din 1877-1878. Era vorba de disputele dintre marile puteri pentru dominarea drumului spre Orientul Apropiat. Ele au generat războaiele austro-ruso-turce, desfăşurate mai toate şi pe pământ românesc.

22
/03
/16

BUCUREŞTIUL DE TOTDEAUNA Oraş de câmpie, cu mai toate casele făcute din chirpici, paiantă ori nuiele  - asta până la mijlocul secolului al XIX-lea – Bucureştiul a rămas expus tuturor calamităţilor: inundaţii, cutremure, incendii. Acestea din urmă pârjoleau o uliţă, o mahala, până în 1847, când au distrus aproape o treime din el.

20
/03
/16

În 1826, luminatul boier Dinicu Golescu publica „Însemnare a călătoriei mele“. Îşi ţinea băieţii la studii în Elveţia şi cu doi ani în urmă se dusese să vadă cum le merge învăţătura. A traversat Europa Centrală şi uimirile îl ţintuiesc la tot pasul. În Austria şi statele italiene, pe lângă drumuri şi şosele, cu rigole curate, străjuite de copaci atent îngrijiţi, tatăl viitorilor paşoptişti vede puzderie de statui. Ce sunt astea? La ce folosesc?

16
/03
/16

La început a fost mânăstirea. Se spune că numele aminteşte de „cotrocire”, adică, acoperire, adăpostire ce i-ar fi fost grabnic necesară lui Şerban Vodă Cantacuzino. De ce? Pentru că se ferea din calea duşmanului său politic Duca vodă, căruia, în plus, îi pusese şi coarne.