„Privește înainte cu mânie”. Portretul românului în tranziție
https://www.ziarulmetropolis.ro/priveste-inainte-cu-manie-portretul-romanului-in-tranzitie/

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE. Deşi parte a unei posibile cinematografii a disperării apărute în anii ’90, „Priveşte înainte cu mânie” (1993), în regia lui Nicolae Mărgineanu, găseşte un suflu diferit, un echilibru între realismul crud în care este surprinsă actualitatea şi portretizarea plină de înţelegere a românilor din tranziţie.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 Iulie 2014

Acest text continuă seria de articole lunare, începută în aprilie, care încearcă să readucă în atenţie filme importante, dar mai puţin cunoscute sau pur şi simplu uitate, ale cinematografiei române de ieri sau de azi.

Filmele românești din anii ’90 sunt puțin gustate astăzi. Nu prea sunt difuzate de televiziuni și în retrospective în săli de cinema, iar relansarea lor pe DVD-uri se lasă așteptată, cu unele excepții (Lucian Pintilie și Nae Caranfil sunt două dintre ele).

Noul Cinema Românesc de după 2000 și, mai recent, încercările comerciale de desprindere de val au acaparat scena sau, mai degrabă, marele ecran.

Pentru puseurile de nostalgie, există întotdeauna filmele din timpul comunismului. Acestea nu sunt însă aproape deloc contextualizate și judecate critic, ci mai curând emoțional și sentimental – în special datorită actorilor foarte cunoscuți care le-au populat genericele.

Însă primul deceniu cinematografic de după Revoluție, încheiat apoteotic cu un an 2000 în care nu a fost lansat pe marile ecrane niciun film românesc, merită supus unei judecăți mai atente, eliberată de patimi.

Este o perioadă în care au apărut totuși aproximativ 80 de lungmetraje de ficțiune, dacă numărătoarea criticului Valerian Sava din trilogia sa „O istorie subiectivă a tranziției filmice” este corectă.

Nu e un demers ușor. Analizate astăzi, estetica și tematica filmelor din acea perioadă nu sunt deloc atrăgătoare. Amintesc de vremuri grele, aproape imposibile, pe care le-am dori uitate.

Erau filme în care se țipa și se înjura foarte mult. Vulgaritatea voia să se răzbune pe cenzura comunistă (erau rare filmele în care actrițele nu-și etalau sânii). Grotescul stătea la îndemână, indiferent dacă era redat în cheie realistă (Pintilie, Daneliuc) sau prin parabolă (Pița). Băieții răi erau aproape exclusiv foști activiști și securiști transformați în afaceriști și politicieni. Peste toate trona dezamăgirea (au existat și ieșiri din normă – cum este „E pericoloso sporgersi”, debutul tandru-melanolic-comic al lui Nae Caranfil).

Acest spirit al cinematografiei primului deceniu postcomunist, pe care unii l-ar putea numi vindicativ, iar alții expiator își găsește parțial explicația în exasperarea societății românești a acelor ani.

Scris de Petre Sălcudeanu și regizat de Nicolae Mărgineanu, „Privește înainte cu mânie” (titlul trimite la filmul „Privește înapoi cu mânie” – 1959, al „tânărului furios” britanic Tony Richardson), nu ocolește temele pentru care filmele imediat postrevoluționare sunt ușor de recunoscut.

Foștii securiști sunt directori de fabrică sau parlamentari. Bărbații își pierd pe capete locurile de muncă. Copiii nesupravegheați de părinți ori se prostituează, ori fură și ajung pe stradă, ori trec prin pușcărie. Familiile sunt iremediabil sărace și trăiesc în mizerie. Sunt cozi la pâine, la butelii și la agențiile de ocupare a forței de muncă. Buticarii ascund afaceri necurate. Televiziunea preaslăvește puterea.

Aproape miraculos, Mărgineanu evită exagerarea clișeelor. Iar acest lucru se datorează unei regii sigure, accentelor de ciné-verité (imaginea îi aparține lui Alexandru Solomon, viitorul autor de documentare), unui decupaj care nu permite o acumulare a ipostazelor disperării și renunțarea la simbol și metaforă. Totul este aici și acum – între un trecut apăsător și un viitor nesigur.

Personajele trăiesc intens, impulsiv, își caută aproape instinctiv (dar fără succes) propria cale de salvare din societate, se ciocnesc unele de altele într-o lume de periferie în care au fost aruncate fără drept de apel. Însă își păstrează, surprinzător, o umanitate care îndeamnă spectatorul la empatie. Găsesc frânturi de bucurie – așa cum sunt momentele de tandrețe casnică dintre protagonist, jucat de Remus Mărgineanu, și soția sa, interpretată de Luminița Gheorghiu.

Protagoniștii sunt, de fapt, la fel ca noi. Iar universul lor este și al nostru. Îi simțim aproape. Le trăim dramele, pentru că le cunoaștem atât de bine.

Mărgineanu transformă anecdoticul, conjuncturalul, în adevăr universal valabil. De aici și rezistența în timp a filmului și valoarea sa de cronică a vremii. Dacă vrem să ne aducem aminte cum eram atunci, pentru a pune în perspectivă prezentul de care ne plângem permanent, „Privește înainte cu mânie” este un excelent început.

Filmul poate fi văzut aici.

Privește în înainte cu mânie, 1993

Regie: Nicolae Mărgineanu

Scenariu: Petre Sălcudeanu

Distribuție: Remus Mărgineanu, Luminița Gheorghiu, Cristi Iacob, Gheorghe Dinică, Valentin Teodosiu, Ion Haiduc, Mona Ciobanu, Ștefan Sileanu



19
/02
/19

SĂ NU UCIZI, filmul co-regizat de Gabi Virginia Șarga și Cătălin Rotaru și inspirat de scandalul media care a cutremurat sistemul sanitar din România acum câțiva ani, va avea pe 1 martie premiera în cinematografele din 29 de orașe din țară.

17
/02
/19

CRONICĂ DE FILM În „Marele Dictator” (1940), Chaplin îl parodia pe Hitler. Scena jocului macabru cu globul pământesc folosit ca balon a devenit cult. Un portret sarcastic al unui om diabolic care influenţează întreaga lume face şi regizorul Adam McKay în „Vice”, o satiră la adresa fostului vicepreşedinte american Dick Cheney.

12
/02
/19

Franco Zeffirelli alături de Robert Powell pe platourile de filmare la Iisus din Nazareth (1976). Regizorul şi producătorul de film, teatru şi operă Franco Zeffirelli împlinește, astăzi, 96 de ani.

12
/02
/19

Filmat în haoticele cartiere din Liban, CAPERNAUM prezintă povestea inspirațională a unui băiețel care se luptă să supraviețuiască sorții copleșitoare. Filmul, care a luat Marele Premiu al Juriului la Festivalul de Film de la Cannes din mai 2018 (unde s-a bucurat de 15 minute de ovații în picioare), este acum considerat unul dintre concurenții principali în cursa pentru premiul Oscar pentru cel mai bun film într-o limbă străină. Capernaum intră din 8 martie (2019) în cinematografele din România.

10
/02
/19

„Când am început jucam la amatori, îl imitam pe Beligan. Doar când am dat examen la Institut, mi s-a spus «mă, tu îl imiți pe Beligan!». Și atunci mi-am dat seama și am căutat să scap de chestia asta.” , spune Victor Rebengiuc, actorul care a împlinit, astăzi, 86 de ani.

10
/02
/19

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră mondială în secțiunea Forum a Festivalului de la Berlin, „Monștri.”, debutul în regia de lungmetraj al lui Marius Olteanu, este un film care tratează cu delicatețe un moment de cumpănă din relația unui cuplu din București, interpretat de Judith State și Cristian Popa.

10
/02
/19

"Învigătorul uită că se află într-o cursă, lui îi place doar să alerge." - Joe Pesci, "A funny guy", Joe Pesci, laureat al premiilor Oscar, comediant şi interpret al unor personaje extrem de volatile, într-o varietate de genuri cinematografice, născut, la Newark, New Jersey a împlinit, ieri, 76 de ani.

09
/02
/19

Actorul britanic Albert Finney, nominalizat de cinci ori la premiul Oscar şi cunoscut pentru apariţiile sale în filmele "Tom Jones", "The Dresser", "Murder on the Orient Express" şi "Erin Brockovich", a murit la vârsta de 82 de ani. Finney a combinat filmul, apariţiile TV şi scena, de-a lungul unei cariere remarcabile de şase decenii.

08
/02
/19

INTERVIU „Monștri.”, debutul regizorului Marius Olteanu, este singurul film românesc din selecția din acest an a Festivalului de la Berlin, unde a fost inclus în secțiunea Forum. Un film cu o „poveste de dragoste atipică”, așa cum o numește Marius Olteanu, care vorbește pe larg despre realizarea acestui lungmetraj ambițios.

07
/02
/19

Mâine (joi), începe, la Berlinale Palast, Festivalului de Film de la Berlin.Eevenimentul va fi deschis de actriţa Juliette Binoche, preşedinta juriului internaţional de anul acesta, Monika Grütters, ministrul german al Culturii, Michael Müller, primarul Berlinului si Dieter Kosslick, directorului Berlinalei. Cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin va avea loc în perioada 7 - 17 februarie.

Page 1 of 22812345...102030...Last »