„Procesul”. Kafka!
https://www.ziarulmetropolis.ro/procesul-kafka/

CRONICĂ DE FILM Realizat de Claudiu Mitcu şi Ileana Bîrsan, „Procesul” (2017) este un documentar captivant despre celebrul caz al lui Mihai Moldoveanu, bărbatul care a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru o crimă pe care susţine că nu a comis-o.

Un articol de Ionuţ Mareş|11 Iulie 2018

În prima secvență din documentarul „Procesul” (2017), realizat de Claudiu Mitcu și Ileana Bîrsan, protagonistul, Mihai Moldoveanu, este în fața detectorului de minciuni. După cele câteva întrebări banale de început, urmează întrebarea esențială, cea care declanșează povestea: a comis cu adevărat crima din 1995 de care a fost acuzat (alături de un cuplu, ar fi ucis un taximetrist la Oradea) și pentru care, așa cum va dezvălui filmul pe parcurs, a stat peste 18 ani în închisoare (dintr-o condamnare totală de 25) și alți câțiva ani prin procese, deși el susține că este complet nevinovat și că a fost victima unor erori judicire multiple, dovedite inclusiv de CEDO?

Pentru a întreține suspansul, răspunsul și confruntarea acestuia cu detectorul de minciuni cad la montaj. Filmul se lansează astfel ca un posibil demers de aflare a adevărului – documentarul în sine devine un tip de anchetă cu mijloace pur cinematografice.

Un adevărat film de suspans, un pseudo-policier a cărui miză nu este însă atât demonstrarea nevinovăției lui Mihai Moldoveanu, un fost ofițer din armată (ea pare evidentă din spusele și probele aduse de protagonist în fața camerei), cât revelarea absurdității revoltătoare a situației prin care a trecut bărbatul și care i-a distrus viața.

Ca într-o investigație atentă, Claudiu Mitcu și Ileana Bîrsan își construiesc tacticos discursul, din informație în informație, până la obținerea unui portret cât mai complex: filmul se bazează în cea mai mare parte pe interviuri cu Mihai Moldoveanu, realizate în mai multe etape ale ultimelor sale încercări de a dovedi că procesul său inițial a fost o eroare și de a obține rejudecarea.

Și în timp ce filmul pare să se instaleze confortabil pe un traseu previzibil în care avem acces aproape exclusiv la perspectiva protagonistului, confruntată pe alocuri cu extrase din rapoarte ale poliției și dosare ale instanței, cei doi regizori iau spectatorul prin surprindere și introduc câteva înregistrări de arhivă oficiale, realizate la câteva luni de la incident: una este din timpul anchetei și una surprinde presupusa reconstituire.

Ambele îl au în centru pe Mihai Moldoveanu, față în față cu procurorul de caz (un personaj ale cărui alúră și voce aduc aminte de micul dictator de vas întruchipat de Nicolae Albani în „Croaziera”, filmul din 1981 al lui Mircea Daneliuc).

Perturbator la aceste înregistrări este că, în ele, Mihai Moldoveanu pare a-și recunoaște fapta. Asta îi nuanțează portretul pe care i-l face filmul (vor mai fi și alte nuanțe pe parcus, cum este informația că el se afla la Oradea probabil pentru a trece ilegal frontiera un pakistanez), dar mai ales deschide o nouă pistă, și mai ofertantă: Ce l-a determinat să spună asta? Este mărturisirea una falsă, făcută sub constrângere? Ce ne dezvăluie de fapt imaginile oficiale?

Iar aici „Procesul” capătă o mai mare profunzime, care îl face un film ambițios. Atenția se mută acum pe descifrarea captivantelor imagini oficiale de arhivă, care sunt confruntate subtil cu versiunea de acum a protagonistului, pe care el și-o ilustrează cu fotografii și planșe realizate probabil ca parte a apărării în multiplele procese.

În imaginile procuraturii de atunci, vedem un tânăr timorat, ușor confuz, aparent cu unele urme de răni, față în față cu un procuror atotputernic, cu un avocat care pare mai curând de partea acuzării, polițiști și cu diverse alte persoane reprezentante ale puterii căreia Mihai Moldoveanu îi căzuse victimă.

Însă imaginile mai spun și altceva. Pot fi privite ca un simbol al anilor `90, cu prelungirea unor metehne din timpul comunismului, când justiția fusese decredibilizată din cauza supunerii politice: neprofesionalism, atotputernicie și impunitate din partea poliției și procuraturii și, mai departe, din partea instanțelor.

Și, de ce nu, un simbol al unui sistem kafkian, care scapă cu greu de reflexele proaste și în care drepturile omului sunt încălcate. Cu prelungiri până în prezent.

Apoi, această extraordinară opțiune regizorală declanșează o reflecție mai largă despre cât adevăr și câtă minciună ascund imaginile filmate, de orice natură ar fi ele. Într-un fragment de interviu, avocata protagonistului explică parțial ce e în neregulă cu reconstituirea omorului, așa cum reiese ea din filmare – înregistrarea nu este completă, lipsesc chiar momente din deplasările cu mașinile între punctele esențiale de pe traseul crimei, ceea ce poate arăta că nu protagonistul este cel care i-a condus pe procurori.

Deși se plasează de partea lui Mihai Moldoveanu (fie și numai prin faptul că nu au avut acces la pozițiile magistraților care au instrumentat inițial cazul), Claudiu Mitcu și Ileana Bîrsan evită patetismul și senzaționalismul la care ar îndemna un astfel de caz și optează în schimb pentru o tratare cât mai cerebrală și detaliată în încercarea de a înțelege, iar spectatorul odată cu ei, o situație teribil de complicată.

„Procesul” este distribuit în cinematografele din România începând cu 13 iulie.

17
/05
/19

Două documentare germane revelaţie realizate la începutul anilor `90 despre noua viaţă de după comunism dintr-o comună bănăţeană şi despre călătoria unuia dintre localnici în America vor putea fi descoperite la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc între 18 şi 21 iulie la Timişoara şi Gottlob.

16
/05
/19

Keanu Reeves, cunoscut în special pentru interpretarea rolului Neo din trilogia ''The Matrix'', a primit marţi unul dintre cele mai vechi privilegii de la Hollywood, actorul lăsându-şi amprentele mâinilor şi picioarelor în cimentul din faţa TCL Chinese Theatre din California

15
/05
/19

CRONICĂ DE FILM Cum să redai just în cinema durerea pe care o provoacă celor rămași în urmă moartea unei persoane? Regizorul francez Mikhaël Hers oferă un răspuns emoționant în „Amanda” (2018), cronica plină de delicatețe a relației dintre un tânăr și nepoata sa, în Parisul de după un atac terorist.

15
/05
/19

Cea de-a 72-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes a început aseară cu proiecţia lungmetrajului „The Dead Don’t Die” al lui Jim Jarmusch, selectat în competiţie. Juriul este prezidat de Alejandro González Iñárritu, primul mexican preşedinte al juriului din istoria Festivalului de la Cannes.

15
/05
/19

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, București organizează, în perioada 20 – 26 mai (pentru studiile de Master), respectiv 27 mai – 2 iunie (pentru studiile de Licență), Gala Absolvenților UNATC 2019. 

15
/05
/19

Filme de la Marea Neagră, producții despre identități regăsite, poveștile unor tineri din toată lumea pentru care protejarea planetei a devenit o prioritate și filme cu perspective ecologice înviorătoare - toate se vor vedea în premieră națională la cea de-a 8-a ediție Pelicam - Festivalul Internațional de Film despre Mediu și Oameni, care avea loc între 20-23 iunie la Tulcea.

14
/05
/19

Michael Caine a vazut-o pentru prima dată pe Shakira Baksh (fotomodel și actriță, Miss Guyana & locul 3 Miss World) în anul 1971, în pauza de cafea a unei emisiuni TV. Actorul britanic a devenit atunci obsedat de această femeie pe care a considerat-o "the most beautiful... he had ever seen.".

13
/05
/19

LIM | Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat, organizată prin susținerea Creative Europe – Programul MEDIA al Uniunii Europene, a ajuns la cea de-a treia ediție. 19 cineaști din 16 țări din întreaga lume, alături de 4 development angels din 4 țări europene sunt angrenați într-un nou proces de lucru, care își propune să se concentreze pe impulsionarea creativității, descoperirea și dezvoltarea de noi povești în zona proiectelor cinematografice cu buget limitat.

13
/05
/19

Câștigător al unui premiu Oscar și deținător a numeroase alte trofee obținute în festivalurile de film majore din lume de-a lungul unei cariere de aproape patru decenii, actorul, regizorul și producătorul Nicolas Cage va primi Trofeul Transilvania pentru Contribuția Adusă Cinematografiei Mondiale la cea de-a 18-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Vedeta americană se va afla la Cluj, între 31 mai și 2 iunie, prezența acesteia fiind posibilă mulțumită sprijinului Cemacon.

12
/05
/19

CRONICĂ DE FILM O butadă zice că, pentru un regizor, al doilea film e adevăratul test. După „Lumea e a mea” (2015), un debut proaspăt și plin de energie, Nicolae Constantin Tănase revine cu „Cap și pajură”, un film plat, lipsit de curaj și de fantezie, în ciuda unei premise bune.

10
/05
/19

Audrey Hepburn alături de soțul său, actorul și regizorul american Mel Ferrer, în anul 1955. Cei doi se cunoscuseră doi ani mai devreme, la o petrecere găzduită de prietenul lor comun, Gregory Peck.

08
/05
/19

INTERVIU Pe Alex Călin, îl vedeți pe scenele teatrelor Național, Bulandra, Excelsior, Nottara, dar și în spații independente ca Replika, Macaz sau Linotip, iar din 10 mai îl regăsiți pe marile ecrane, în rolul principal din filmul „Cap și pajură”, în regia lui Nae Constantin Tănase.

08
/05
/19

Enigmatică, temerară și marcată de referințe spirituale și simboluri mistice, cinematografia chineză ajunge pentru prima dată în prim planul unei ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) cu o selecție eclectică de filme în premieră, care include nu doar titluri recente și foarte premiate, ci și clasici de referință, în versiuni restaurate.

Page 10 of 244« First...89101112...203040...Last »