Programul teatrului National din Cluj
https://www.ziarulmetropolis.ro/programul-teatrului-national-din-cluj/

7 – 13 ianuarie 2013     Marţi, 8 ianuarie, ora 19:00, Sala mare CÂNTECE DE IARNĂ PENTRU TOATE ANOTIMPURILE  spectacol concert de Ada Milea scenografia: Valentin Codoiu asistent de regie: Andreea Iacob idei bune: Alexandru Dabija sound design: Marius Rusu, Clara Liţescu Cu:  Ada Milea, Cristian Rigman, Anca Hanu, Romina Merei, Miron Maxim. Preţul biletelor: 40 lei, 30 lei, 25 lei, 15 lei, 10 […]

Un articol de Andrada Văsii|8 ianuarie 2013

7 – 13 ianuarie 2013

 

 

Marţi, 8 ianuarie, ora 19:00, Sala mare
CÂNTECE DE IARNĂ PENTRU TOATE ANOTIMPURILE 

spectacol concert de Ada Milea
scenografia: Valentin Codoiu
asistent de regie: Andreea Iacob
idei bune: Alexandru Dabija
sound design: Marius RusuClara Lițescu

Cu: 
Ada Milea
Cristian RigmanAnca HanuRomina MereiMiron Maxim.

Preţul biletelor:
40 lei, 30 lei, 25 lei, 15 lei, 10 lei (în funcţie de locul din sala de spectacol);
7,5 lei – reducere pentru elevi, studenţi şi pensionari.


Miercuri, 9 ianuarie, ora 19:00, Studio „Euphorion“
BRAVUL NOSTRU MICȘA! 
de Radu Țuculescu

regia: Tudor Lucanu
scenografia: Adrian Damian
sound design și muzica: Șerban Ursachi

Distribuţia: Micșa — Matei Rotaru; Dodo — Cătălin Codreanu; Leo — Emanuel Petran; Floristela — Eva Crişan; Popa Mambo —Dragoş Pop; Primărița — Camelia Curuțiu; Violeta — Viorica Mischilea; Ziarista, Turista engleză — Angelica Nicoară.

Într-o dimineață, ritmul firesc al unei comunități tipic românești este zdruncinat de conflictul provocat de decizia Violetei de a-l da afară din casă, din curte și din viața ei pe Micșa, iubitul de-o viață, ajuns de mai bine de un an de zile paralizat, hotărâre care amenință să distrugă imaginea localității. Fiecare membru al comunității, arhetip al vieții rurale actuale, din motive egoiste, încearcă să o convingă pe Violeta să își schimbe decizia, dar fără succes. Presa, mereu vigilentă, apare la fața locului și face public acest act social plin de cruzime.  Dodo, tânărul întreprinzător reîntors în comunitate, speculează „reclama“ făcută de articolul din ziar și pune în mișcare un întreg sistem de comercializare a poveștii lui Micșa care atrage după sine transformarea modului de viață de până atunci. Piesa lui Radu Țuculescu vorbește despre inventivitatea tipic românească, conturează o lume rurală prinsă în angrenajul dezvoltării capitaliste, al cărei prim scop este obținerea unui profit prin orice mijloace. Spectacolul propus urmărește povestea acestei lumi dintr-un unghi obiectiv, care surprinde comicul amar al încercărilor de atingere a prosperității.

Tudor Lucanu


Joi, 10 ianuarie, ora 19:00, Sala mare
CÂNTĂREAŢA CHEALĂ 
de Eugène Ionesco
traducere de Vlad Russo şi Vlad Zografi

un spectacol de Gábor Tompa
scenografia: Judit Dobre-Kóthay

Distribuţia: Domnul Smith — Cătălin Herlo; Doamna Smith — Elena Ivanca; Domnul Martin — Adrian Cucu; Doamna Martin —Angelica Nicoară; Mary, menajeră — Irina Wintze; Căpitanul de Pompieri — Ionuţ Caras; Arlechinul — Silvius Iorga; Proprietarul cutiei cu iluzii — Petre Băcioiu. „Ionesco spune, într-un fel, că noi nu ne putem sustrage din propria noastră istorie, din propria noastră poveste, de aceea ne merităm globalizarea, pentru că repetăm mereu si mereu aceleaşi vorbe şi aceleaşi acţiuni, zi de zi. Ele devin clişee, se golesc de conţinut şi sens şi atunci ajungem să trăim conform unor manuale sau softuri, şi, oricât de perfecte ar fi acestea, nu fac decât să crească prăpastia dintre oameni în ceea ce priveşte comunicarea. Ionesco arată acest lucru în Cântăreaţa cheală, cu un umor extraordinar, cu dragoste, şi compasiune chiar, pentru personajele sale. Forma textului în Cântăreaţa cheală se apropie de perfecţiunea muzicii şi, de aceea, acest text trebuie tratat ca o simfonie, la care, dacă un regizor se întoarce, este la fel cu un dirijor care se întoarce, din nou, ca să dirijeze o operă muzicală cu o altă orchestră. Această structură muzicală a textului demonstrează că o dată ce este găsită forma unui spectacol, aşa cum cred că am găsit-o noi, ea devine, împreună cu textul, cheia spectacolului.“

Gábor Tompa

 


Vineri, 11 ianuarie, ora 19:00, Studio „Euphorion“
CERERE ÎN CĂSĂTORIE 
de A.P. Cehov
traducere de Sanda Misirianţu

regia: Sorin Misirianţu

Distribuţia: Stepan Stepanovici Ciubukov — Cornel Răileanu; Natalia Stepanovna — Adriana Băilescu; Ivan Vasilievici Lomov —Sorin Misirianţu. Sorin Misirianţu a „dezvelit“ complet şi cu brutalitate sufletul cel slav – descris de Anton Pavlovici – în care extremele fac mereu casă bună. Se trece mereu de la o stare la alta, de la ură la iubire duioasă, de la prietenie la duşmănie, de la înţelegere la neînţelegere, conflictele rămânând, până la urmă, doar la nivelul limbajului şi… al intonaţiei, singura problemă „majoră“ fiind al cui câine de vânătoare e mai bun ori a cui proprietate este pământul de lângă mlaştină.

Radu Ţuculescu


Sâmbătă, 12 ianuarie, ora 19:00, Sala mare
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI 
după Emily Brontë, adaptare de Mariana Vartic
traducerea romanului Henriette Yvonne Stahl

scenariul şi regia: Ada Lupu
decorul: Cristian Rusu
costumele: Cristian RusuSmaranda Almăşan
muzica originală: Tibor Cári
lighting design: Lucian Moga

Distribuţia: Catherine Earnshaw — Ramona Dumitrean; Heathcliff — Cristian Grosu; Edgar Linton — Ionuţ Caras; Hindley Earnshaw — Cătălin Herlo; Nelly Dean — Irina Wintze; Isabella Linton — Angelica Nicoară; Hareton Earnshaw — Cristian Rigman; Catherine Linton — Romina Merei; Linton Heathcliff —Silvius Iorga; Lockwood — Adrian Cucu; Frances — Patricia Brad; Joseph — Petre Băcioiu.
Strania şi tragica poveste de dragoste dintre Catherine şi Heathcliff din La răscruce de vânturi este istorisită de un martor ocular, servitoarea Nelly Dean, unui ascultător atent, chiriaşul de la Thrushcross Grange, domnul Lockwood, „rătăcit“ în landa furtunoasă de la Wuthering Heights, locul principal al acţiunii. Povestitoarea — care serveşte de filtru umanizator, intermediar între infernul de la Wuthering Heights şi viaţa firească — şi ascultătorul ei adâncesc planul naraţiunii faţă de lumea reală, dându-i o mai mare obiectivitate, necesară universului aceluia de pasiuni extreme, a acelei lumi de trăiri inumane, abisale. Climatul şi peisajul, pentru a putea suporta o forţă ca aceea a lui Heathcliff, trebuiau să fie, şi ele, teribile. Dragostea, ura şi răzbunarea se împletesc insuportabil în sufletul lui Heathcliff, pierdut şi maltratat la răscrucea vânturilor, natura sălbatică şi năvalnică fiindu-i model. Oamenii locului trăiesc intens, adânc şi răscolitor.
Durata spectacolului: 2h 30 min., fără pauză


Duminică, 13 ianuarie, ora 19:00, Studio „Euphorion“
SOȚIA MEA, SHAKESPEARE 
de Cornel Udrea

regia: Tudor Lucanu
scenografia: Ioana Olăhuț

Distribuţia: Sandu — Ovidiu Crişan; Lia — Adriana Băilescu; Elena — Romina Merei; Marcu — Petre Băcioiu; Dinu — Silvius Iorga; Electricianul — Emanuel Petran.  În spatele cortinei trase, înconjurat de obiecte de recuzită, un actor care urmează să se pensioneze trezeşte la viaţă mai multe personaje şi, împreună cu ele, va mai juca un ultim spectacol. Jocul are ca punct de plecare viaţa reală a acestui actor, iar personajele sunt nişte apariţii fantomatice născute din imaginaţia lui. Prins între realitate şi fantezie, actorul pendulează între cele două. Există o singură cale de a încheia jocul: rolul trebuie să fie jucat până la capăt.

Tudor Lucanu

 

03
/08
/21

Lecturile de vacanță pentru năzdrăvani mici continuă la Teatrul Ion Creangă. Proiectul video online aduce în luna august patru noi povești publicate la editura Didactica Publishing House (DPH) și lecturate de actorii Teatrului Ion Creangă. Atent ilustrate și pline de suspans, titlurile selecționate își propun să le facă copiilor cunoștință cu noi experiențe, dar și să le încurajeze interesul pentru lectură.

03
/08
/21

Scopul proiectului Eforie Colorat - Intervenție Culturală este să aducă laolaltă artiști plastici și oameni preocupați de bunăstarea mediului înconjurător. Iar pentru că arta nu trebuie să existe numai în galerii, evenimentele au fost concepute astfel încât publicul larg să fie implicat, direct sau indirect, în procesul de creație.

03
/08
/21

Patru prieteni - trei băieți și-o fată - ne poartă din Italia anilor ‘80 până în prezent, într-un carusel al emoțiilor pe care le poate trăi oricare dintre noi. „Anii noștri de glorie”/ „Gli anni più belli”, un film de Gabriele Muccino despre prietenie, generozitate și bucuriile tinereții, vine din 6 august în cinematografe, distribuit de Independența Film.

02
/08
/21

Născută în România, Mara și-a început pregătirea muzicală la vârsta de 6 ani. Stilul său elegant și subtil a atras repede atenția audienței și criticilor, fiind invitată să cânte alături de mai multe filarmonici din țară.

02
/08
/21

Cea de a 7-a ediție KineDok aduce în atenția spectatorilor 14 documentare de autor din Europa Centrală și de Est, dintre care patru sunt prezentate în premieră națională. Luna aceasta tot mai multe locații KineDok din țară își deschid porțile.

02
/08
/21

Clujenii de la Grimus continuă promovarea viitorului lor album de studio printr-o piesă nou lansată - „Albie” – o piesă care ar fi trebuit să fie un simplu intermezzo pe noul album de studio Grimus, dar producătorii Alexei Țurcan și Dan Georgescu de la UNDA Recording Studios au fost de altă părere. Astfel, „Albie” a devenit prin aportul lor o piesă de sine stătătoare, cu o atmosferă aparte nu doar în cadrul noului disc, ci și raportat la întreaga discografie Grimus.

02
/08
/21

Artiștii independenți sibieni, una dintre cele mai afectate categorii profesionale de la debutul în martie 2020 al pandemiei și până în prezent, artiști ale căror venituri depind în mod direct și de cele mai multe ori exclusiv de încasările din bilete, dau voce campaniei „VaccinART” - o campanie de conștientizare a importanței vaccinării, organizată de InteraktArts, în parteneriat cu BIS Teatru și cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu și Consiliul Județean Sibiu.

02
/08
/21

Sibiu Jazz Festival 2021 promite o nouă revedere cu farmecul jazzului, în perioada 13-15 august, în Piața Mare din Sibiu, cu un line up dedicat bucuriei de a trăi pe note. După o perioadă de acalmie națională, Sibiul continuă să revitalizeze ideea de jazz, perpetuând o tradiție muzicală consacrată la nivel internațional.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).