Puiu Hasotti: Sansele repatrierii osemintelor lui Brancusi tin doar de bunavointa Guvernului francez
https://www.ziarulmetropolis.ro/puiu-hasotti-sansele-repatrierii-osemintelor-lui-brancusi-tin-doar-de-bunavointa-guvernului-francez/

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, consideră că şansele ca osemintele sculptorului Constantin Brâncuşi să fie repatriate ţin doar de „bunăvoinţa” Guvernului francez. „Şansele, după părerea mea, ţin doar de bunăvoinţa Guvernului francez, şi nu de argumentele juridice, care, cel puţin până acum, nu prea există în România”, a declarat vineri ministrul Culturii, pentru […]

Un articol de Andrada Văsii|7 decembrie 2012

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, consideră că şansele ca osemintele sculptorului Constantin Brâncuşi să fie repatriate ţin doar de „bunăvoinţa” Guvernului francez.

„Şansele, după părerea mea, ţin doar de bunăvoinţa Guvernului francez, şi nu de argumentele juridice, care, cel puţin până acum, nu prea există în România”, a declarat vineri ministrul Culturii, pentru RFI, întrebat care sunt şansele pentru ca osemintele lui Brâncuşi să fie repatriate.

El a subliniat că, în situaţia în care Guvernul României va începe această procedură, va trebui să existe argumente juridice foarte puternice.

„Constantin Brâncuşi a murit cetăţean francez. Constantin Brâncuşi a murit chiar supărat, cred eu, un pic, pe regimul de atunci din România, nu pe România, pentru că la începutul anilor ’50, el a oferit opera sa statului român şi autorităţile comuniste de la Bucureşti au spus că nu au nevoie de o operă decadentă, deci a murit supărat pe regimul de atunci, pe regimul comunist, nu pe români, nici pe România. Mai presus de toate, cel puţin eu nu ştiu să existe vreun document prin care Constantin Brâncuşi să-şi fi exprimat dorinţa să fie înmormântat în România”, a adăugat Haşotti.

Potrivit ministrului, faptul că Brâncuşi i-ar fi spus unui preot, la spovedanie, că ar dori să fie înmormântat lângă mama sa, la Hobiţa, nu reprezintă un document juridic.

„Ar fi extraordinar ca rămăşiţele pământeşti ale lui Brâncuşi să fie la Hobiţa, să facem acolo un muzeu Brâncuşi, să fie un punct de atracţie cultural şi, de ce nu, turistic, dar procedura cred că este una foarte complicată, pentru că argumentele juridice nu prea există”, a completat ministrul Culturii.

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit joi la Târgu-Jiu cu scriitorul Laurian Stănchescu, cel care vrea să aducă rămăşiţele sculptorului Constantin Brâncuşi în Gorj, şi i-a promis acestuia că Guvernul va acorda sprijin total demersului său.

„Procedurile sunt extrem de complicate cu statul francez şi eu sunt foarte hotărât ca această iniţiativă privată pornită să o luăm la nivelul Guvernului. Guvernul va angaja o firmă de avocaţi din Franţa, din Paris, pentru ca toate procedurile, va fi nevoie de o acţiune şi de o decizie a judecătorului din Paris, pentru ca rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi să poată fi exhumate şi aduse la Târgu-Jiu. O să dau o decizie în acest sens pentru Secretariatul General al Guvernului şi o să preluăm noi toate cheltuielile privind reprezentarea juridică, pentru că sunt cheltuieli importante”, a afirmat Victor Ponta.

Sursa: Agerpres

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.

19
/01
/24

Acum un an, George Banu mai avea de trăit doar două zile. A murit pe 21 ianuarie 2023, la Paris, iar dispariția lui a însemnat sfârșitul unei lumi. O lume nu așa „perfectă” cum se dorește cea pe care o trăim, dar o lume frumoasă, în care se respira la alte înălțimi.