Radu Afrim: „Sunt un fel de OZN care a trecut Carpaţii şi a venit la Bucureşti“
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-afrim-sunt-un-fel-de-ozn-care-a-trecut-carpatii-si-a-venit-la-bucuresti/

Eugenia Vodă a aflat la „Profesioniştii“ povestea comandantului de grupă subversiv, cu şnur roşu, devenit între timp adultul-copil care spune că nu se va căsători niciodată, care are doi „copii“, pe câinii Kate şi Bush şi care i-a adus pe scenă pe Dumnezeu şi pe diavol.

Un articol de Dan Boicea|26 ianuarie 2014

Eugenia Vodă a aflat în emisiunea „Profesioniştii“, de pe TVR 1, povestea comandantului de grupă subversiv, cu şnur roşu, care râdea tot timpul la ore până era dat afară din clasă, devenit între timp adultul-copil, care spune că nu se va căsători niciodată, care are doi „copii“, pe câinii Kate şi Bush, la care se întoarce mereu acasă, la Beclean. Radu Afrim a ajuns pentru prima dată la Bucureşti la Spitalul Fundeni, pentru a-şi vizita sora bolnavă de cancer, într-o zi de vară, când nu se gândea la moarte. Apoi a rămas singur, la doar 15 ani, iar sora lui blondă, solară, a murit la doar 18 ani. Radu Afrim, regizorul respectat, curajos, care i-a adus pe Dumnezeu şi pe diavol pe scenă, a vorbit despre momentele triste din viaţă şi despre marile ţinte pe care le urmăreşte în arta lui.

Iată câteva declaraţii pe care le-a făcut Radu Afrim, în emisiunea Profesioniştii, care poate fi văzută integral online, pe TVR +

● Am construit foarte multe lumi fictive, paralele. Cred că în viaţa personală n-am construit foarte mult. Am lucrat ca un fel de şef de şantier care funcţionează bine, pe un şantier al ficţiunii. Am fost şef de şantier, deşi vreau să fiu un artist. Aş vrea să visez non-stop, dar nu pot.

● Eşecul ar fi fost dacă nu aş fi făcut spectacole underground la Teatrul Naţional. Şi s-a scris că am făcut cel mai underground spectacol din Bucureşti, la TNB, cu „Năpasta“. Cred lucrul ăsta.

● Dacă simt că nu pot fi cel de acum zece ani de la Green Hours chiar şi la TNB, renunţ, chiar în timpul repetiţiilor. Am renunţat o singură dată, la Teatrul Odeon, când mi se părea că actorul din rolul principal nu e amuzant, că nu e interesant şi că mă plictiseşte. Şi atunci am preferat să spun că m-am îmbolnăvit, şi chiar m-am şi îmbolnăvit a doua zi, am făcut o gripă.

● Toată lumea se aşteaptă să spun că atunci când suferi şi cauţi atunci creezi mai bine şi atunci îţi iese capodopera. Atunci când sunt îndrăgostit lucrez bine pentru că îmi găsesc echilibrul şi mă întorc acasă… Dar eu am lucrat bine întotdeauna, scuzaţi-mi modestia.

● Arta trebuie să meargă în plex, trebuie să meargă în zone pe care noi nu ştim că le avem, deşi le avem în noi.

● Sunt două categorii. Cei care au de mici foarte multe case, moşteniri, şi o duc foarte bine, şi ceilalţi, care plătesc toată viaţa un credit la Bancă pentru o garsonieră. Asta e România la ora actuală. Eu nu fac parte din nicio categorie, pentru că nu am vrut să-mi cumpăr ceva în Bucureşti. Mi-e teamă de un viitor foarte incert şi nici nu am avut vreo moştenire. Am văzut oameni nenorociţi de credite, chiar în teatru, oameni care plătesc şi nu ştiu cum să se descurce, care sunt nevoiţi să joace şi câte două spectacole pe seară, până la epuizare, ca să câştige şi de la patron, şi de la stat şi asta dăunează, oarecum, creaţiei.

Radu Afrim Foto Adi Bulboaca

Citiţi şi: INTERVIU Radu Afrim: „Brâncuşi n-ar fi existat dacă n-ar fi plecat din România“

● Nu-mi place să depind de bani. N-am făcut niciodată un împrumut la Bancă şi sper să nu ajung să fac asta. Mi-am făcut o casă la Beclean, care e aproape gata. E o casă luminoasă, solară, cu doi câini negri care mă aşteaptă şi care nu înţeleg de ce eu lipsesc atât de mult. În primele două zile în care mă întorc acasă sunt foarte supăraţi, nu mai vorbesc cu mine. I-am găsit în pădure, aveau două săptămâni şi i-am adus acasă. Îi cheamă Kate şi Bush, pentru că eu sunt fan Kate Bush.

● Este cumplit să te foloseşti, ca artist, de momentele groaznice ale vieţii tale. Este cumplit, este pervers, este inuman. Dar este inevitabil. Artiştii sunt nişte monştri şi aşa ar trebui să fie, pentru că nu lucrezi cu divinitatea întotdeauna. Mă simt, uneori, monstru. Am un Dumnezeu, dar, ca artist, nu lucrez doar cu Dumnezeu. Uneori, îl invit pe Diavol pe scenă, pe sfânta scândură a scenei, cum zic actorii. Îl invit în personaje, pentru că lipseşte acolo şi trebuie să fie. Teatrul este un conflict între bine şi rău, între adevăr şi minciună.

● Mă şoca un mare regizor român când îmi spunea că nu poţi fi regizor la 20 de ani, pentru că nu ai răspuns la nimic. Mă şoca greşeala pe care o făcea, spunând asta. Nu ştii nimic nici la 20, nici la 40, nici la 60, nici la 80 de ani. E bine să pui întrebări, nu să dai răspunsuri. Întrebarea este: „de ce?“.

● Mama adoră tot ce fac eu. Şi chiar dacă sunt cele mai abjecte lucruri pe scenă, le adoră. Sigur, se teme, uneori, se uită în sală, dacă este un cronicar pe care îl cunoaşte sau dacă este o doamnă mai bine îmbrăcată lângă ea. Se uită la un moment care ar putea fi şocant. Şi îmi mai zice câteodată: «Hai, nu mai face chestia aia!» Dar nu a ieşit niciodată oripilată de la un spectacol.

● I-am urât, dar nu pe segmente lungi, pe cronicarii de teatru. La început nu poţi să treci peste şi îi înţeleg pe toţi cei care trec prin asta. Uram enorm la începutul carierei, când citeam foarte interesat cronici şi când chiar credeam că sunt sincere, pentru că acum nu mai cred deloc.

● Nu mi-am dorit foarte mult să înţeleg, mi-am dorit să simt. De înţeles, niciodată n-am înţeles nimic din nimic. Nici din spectacolele mele, nici din ceea ce se întâmplă când ies de la repetiţii. Am vrut să simt, totuşi. Şi dacă asteroidul care va lovi planeta se va numi Melancholia, atunci vreau să fiu lovit de acest asteroid. Dacă melancolia va fi sfârşitul lumii, atunci este perfect pentru mine.

Foto cu Radu Afrim – TVR (sus), Adi Bulboacă

02
/06
/21

Gaep prezintă Meditation upon Measure (5 iunie – 31 iulie 2021), o incursiune în practica din anii ’80 a lui Mircea Stănescu, prin intermediul unui corp important de lucrări restaurate cu ocazia expoziției. Desfășurându-se pe ambele etaje ale galeriei, expoziția personală contextualizează această decadă de activitate a artistului atât în raport cu perioada mai recentă de creație, cât și în raport cu circumstanțele în care a debutat și a lucrat generația ’80.

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

01
/06
/21

Facultatea de Teatru și Film din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” vă invită la o nouă ediție a festivalului Galactoria care va avea loc online între 3-9 iunie. Dedicat absolvenților de teatru, respectiv actorie, regie și teatrologie, evenimentul va rezuma trei ani de muncă în câteva zile de festival, zile în care actorii, regizorii și teatrologii ies la public pentru ultima dată în calitate de studenți.

01
/06
/21

Magie, muzică, umor și o aventură fabuloasă a cărei esență hrănește imaginația. Luna iunie aduce o nouă premieră mult așteptată în programul Teatrului Ion Creangă: „O mie și una de nopți – Lampa lui Aladin”, un spectacol muzical adresat copiilor cu vârsta peste 6 ani. Având la bază una dintre îndrăgitele povești din antologia cu același titlu, spectacolul se joacă sâmbătă, 5 iunie, și duminică, 6 iunie, de la ora 11:00, pe scena Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” – gazdă a programului susținut de Teatrul Ion Creangă în această stagiune.

01
/06
/21

Documentarul, care a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a fost selectat în secțiunea competițională Forum, va fi distribuit de microMULTILATERAL cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Lansarea documentarului „Ieșirea trenurilor din gară” va marca cei 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai violente masacre din istoria evreilor din România.

01
/06
/21

Așteptarea cinefililor s-a încheiat: se redeschid cinematografele! Pe 1 Iunie, de Ziua Copilului, prichindeii pot urmări pe marile ecrane, în avanpremieră, noile aventuri ale nătăflețului “Peter, iepuraşul fugit de-acasă”, iar din 11 iunie 2021, filmul va rula pe marile ecrane din toată țara. Oare ce pozne mai isprăvește Peter și prin ce peripeții trece alături de prietenii lui? Aflăm curând, la cinema – prilej de distracție pentru întreaga familie!

31
/05
/21

După câteva luni în care, din motive pandemice, toate evenimentele stagiunii au fost transmise live de la Sala Radio – pe calea undelor sau online – publicul va reveni fizic în sală! Primul concert în care spectatorii se vor bucura de reîntâlnirea „vie” cu muzica și, reciproc, artiștii vor retrăi emoția interacțiunii cu publicul, se va derula vineri, 4 iunie (ora 19.00).

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

31
/05
/21

Filarmonica „George Enescu” anunță că luni, 31 mai, de la ora 12.00, se vor pune în vânzare biletele pentru concertul simfonic cu public de joi, 10 și vineri, 11 iunie 2021, în care Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” va fi condusă de Gabriel Bebeșelea, dirijorul său principal din stagiunea 2020/21. Programul concertului din 10 și 11 iunie are la bază un concept unitar, fiind alcătuit din selecțiuni din muzica originală compusă de Jean-Baptiste Lully pentru piesa "Burghezul gentilom" de Molière și din Suita "Burghezul gentilom" de Richard Strauss.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?