Radu Aldulescu, tradus în Ungaria
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-aldulescu-tradus-in-ungaria/

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Un articol de Petre Ivan|1 februarie 2014

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.

Nu este prima carte semnată de Radu Aldulescu (născut la 29 iunie 1954, la Bucureşti) – unul dintre cei mai puternici prozatori români – care se bucură de o traducere.

Versiunea franceză a romanului Amantul colivăresei / L’ Amant de la Veuve (Editura Syrtes), a intrat în martie 2013 în librăriile din Franţa.

Mai există și o traducere în limba franceză a romanului Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare, nepublicată deocamdată, dar şi o traducere în italiană a romanului Mirii nemuririi de asemenea încă nepublicată.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu părăseşte doar aparent, odată cu Proorocii Ierusalimului, lumea lui autohtonă atât de sumbră şi lipsită de şansă, pentru a o transporta ilegal, peste graniţă, în strălucitorul şi libertinul Paris.

Două destine paralele, Ierusalim şi Doru, două capitale, oraşul Luminilor şi un oraş în întuneric, trafic de carne vie şi prăbuşirea coloşilor industriali, concerte de pian pentru copii abuzaţi şi borcane cu murături pentru iarnă.

Copilăria lui Ierusalim se încheie brutal în lumea cupidă şi vicioasă a adulţilor, sub semnul unei stupefiante pasiuni pentru un marchiz francez decrepit şi pervers.

Doru refuză să se maturizeze în lumea nouă, care tocmai creşte pe ruinele „revoluţiei furate”. Marionete în mâna sorţii, personajele şi poveştile lor se vor intersecta în Valea Plângerii, unde doar lacrimile şi căinţa îi mai pot salva.

Radu Aldulescu

Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul Sonata pentru acordeon – Premiul Uniunii Scriitorilor din România

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (Phoenix, 1997), Ana Maria şi îngerii (Cartea Românească, 2010), Cronicile genocidului (Cartea Românească, 2012).

A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.

În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

Tot în anul 2008, Radu Aldulescu a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Mirii nemuririi.

Radu Aldulescu este câştigătorul Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2012, ediţia a II-a, în valoare de 10.000 de Euro.

Foto cu Radu Aldulescu și Proorocii Ierusalimului – Polirom

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

Pagina 6 din 106« Prima...45678...203040...Ultima »