Radu Sergiu Ruba: Ochiul interior al lui Homer. Cum scriu, cum citesc şi cum compun orbii. CONFERINŢELE TNB
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-sergiu-ruba-ochiul-interior-al-lui-homer-cum-scriu-cum-citesc-si-cum-compun-orbii-conferintele-teatrului-national/

CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL. Duminică, 4 noiembrie 2018, de la ora 11.00, la Sala Mică a TNB, va avea loc conferinţa Ochiul interior al lui Homer. Cum scriu, cum citesc şi cum compun orbii susţinută de Radu Sergiu Ruba.

Un articol de Petre Ivan|29 octombrie 2018

Despre conferinţă

Homer a fost un autor cu viaţă concret istorică. A trăit cu adevărat undeva şi a cântat de-a lungul şi de-a latul Eladei metropolitane şi coloniale. Nu a fost un mit în timpul vieţii, dar a devenit un mit. Dovada existenţei sale reale se află într-una din cele două epopei ce-i sunt atribuite. Conferinţa va începe aşadar cu această revelaţie.

Se va trece apoi la memoria vizuală a lui Homer, la preluarea cvasi-mimetică a concretului ambiental în versurile sale şi la imaginarul său. De aici, orbii cu memorie vizuală şi cei fără o asemenea memorie. Relaţia dintre scriere şi limbaj. Funcţia modelatoare a limbajului, limbajul ca atribut al lui Dumnezeu, nu însă şi imaginea.

Civilizaţia umană de neconceput fără un cod de scriere. Codurile mimetice sau simbolice – pictograme, ideograme, hieroglife. Codurile literale. Codul braille şi dovada că fiinţa umană, în adâncul său, deţine funcţii de codificare comunicaţională independente de văz. Constelaţia Homer, antologia scriitorilor nevăzători din România şi sinteza vocii umane. Vocea electronică a ordinatorului, prima dimensiune a umanului sintetizată până acum.Radu Sergiu Ruba

Omul educat şi modelat ca fiinţă superioară numai prin limbaj şi prin sistemele de scriere. Cele trei mari figuri care au marcat şi făurit specificul vieţii orbilor din întreaga lume: Homer, Louis Braille şi Ray Kurzweil. Radu Sergiu Ruba

Despre Radu Sergiu Ruba

S-a născut la 14 octombrie 1954 în Ardud, judeţul Satu Mare. Şcolarizarea a început-o în satul vecin Răteşti, continuând-o până la bacalaureat la Institutul pentru Nevăzători din Cluj, interval în care, pe la 11 ani, şi-a pierdut complet vederea ce nu fusese niciodată perfectă. A urmat studii de limbi străine, franceză şi engleză, la Universitatea Bucureşti. A lucrat ca profesor de franceză în sistemul preuniversitar, ca lector în programul Cambridge Standard English al British Council din capitală, ca inspector în Ministerul Educaţiei, responsabil cu învăţământul pentru elevii şi studenţii deficienţi de vedere. În această calitate, a înfiinţat patru şcoli de profil, două licee şi două postliceale de balneofizioterapie care funcţionează şi astăzi. A fost de asemenea consilier al ministrului muncii pe problematica dizabilităţii, contribuind la adoptarea unor măsuri administrative şi a unor acte normative.

A făcut parte timp de 25 de ani din conducerea Asociaţiei Nevăzătorilor din România, preţ de nouă ani ca preşedinte şi de asemenea din conducerea Uniunii Europene de profil. Din funcţiile de responsabilitate ale organizaţiei naţionale, a reuşit să deschidă, împreună cu directorul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Florin Rotaru, o filială pentru nevăzători ce a funcţionat ca centru de producţie de carte audio, şi-a dotat organizaţia cu o tipografie electronică braille aptă să imprime pentru întreaga ţară, a determinat digitalizarea tuturor cărţilor audio din fonoteca asociaţiei, ajutat la îmbunătăţirea sau salvarea vederii a zeci de pacienţi într-un mare proiect oftalmologic şi, atrăgând cir ca 800 de mii de euro, a demarat construirea unui centru de reabilitare pentru persoanele care-şi pierd vederea la maturitate.

Din 1992, realizează, pe postul de Radio România Actualităţi, o emisiune săptămânală. Este de asemenea autor al unor emisiuni difuzate de Radio Europa Liberă şi Radio Europa FM. A debutat editorial în 1983, la Cartea Românească, cu un volum de versuri urmat de altele cinci.

R. S. Ruba a realizat de asemenea selecţii ale materialelor sale de presă, eseuri, articole, interviuri, grupate în trei volume între care, cel cu caracter istoriografic, O mie de ani în o sută una enigme, scris împreună cu soţia sa, Nicoleta. Ca supremă datorie literară faţă de comunitatea de experienţă existenţială căreia îi aparţine, a alcătuit două ediţii ale Constelaţiei Homer, o Antologie a Scriitorilor Nevăzători din România, prima apariţie în 1996, iar a doua, mult revizuită şi îmbogăţită, în 2017.

Ajungând târziu la proză, dar ocupându-se de aceasta cu precădere de la o vreme

încoace, a publicat volumul de povestiri Contrabanda memoriei şi romanele Demonul confesiunii în 2004, reeditat în 2009 şi O vară ce nu mai apune, în 2014. Acestei cărţi în mare măsură autobiografice i s-au conferit mai multe distincţii, între care premiul Ion Creangă al Academiei Române în 2016. Romanul a fost tradus în limba engleză şi în italiană, fiind în curs de tălmăcire şi-n maghiară. R. S. Ruba a reprezentat anul acesta România, atât cu proză cât şi cu poezie, la Festivalul Noaptea Literaturii Europene de la Lisabona.

Autorul a avut parte şi de alte distincţii literare şi culturale în genere: premiul ministerului afacerilor externe al Franţei la Festivalul Mondial al Nuvelei, premiul Frontiera Poesis, premiul Fundaţiei Gheorghe Ursu, premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, al revistei Convorbiri Literare şi al Jewish Braille Institute of America. I s-a decernat de către preşedintele României, Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler în anul 2008.

Poeme, nuvele şi eseuri ale lui Radu Sergiu Ruba au fost traduse în franceză, engleză, bulgară, germană, maghiară, spaniolă, arabă şi portugheză. La rândul său, scriitorul a tradus din literatura franceză autori precum Michel Tournier, Gilles Lipovetsky, Olivier Rolin, Nicolas Ancion şi Corinne Desarzens.

Foto: Radu Sergiu Ruba – facebook

 

26
/02
/18

Cărțile înseamnă marea zestre a omenirii. Simpla definiție de dicționar le declară ”pagini imprimate prinse într-un volum, broșat, legat sau in folio”. Dar materialul este mult mai divers: de la cărămizile pe care s-au incizat semnele cuneiforme până la audio-book-urile din zilele noastre. Și dacă suportul poate fi tabletă, papirus, pergament, mătase, hârtie, electronic, cuprinsul cărților e cel care interesează; el se confundă cu infinitatea de preocupări ce caracterizează creația umană.

26
/02
/18

Michel Houellebecq, unul dintre cei mai cunoscuti si tradusi autori francezi, împlinește, astăzi, 60 de ani. Supranumit "copilul teribil al literaturii franceze", romancierul a fost nominalizat de doua ori la premiul Goncourt, pentru "Particulele elementare" si "Posibilitatea unei insule", primind prestigiosul premiu în 2010 pentru romanul "Harta si teritoriul".

25
/02
/18

Am antologat pentru dumneavoastră douăzeci dintre cele mai frumoase declarații poetice ale lui Gică Hagi. Declarațiile sunt autentice. Forma am dat-o noi pentru a surprinde mai bine poezia din ele. Poeziile au fost recitate pentru dumneavoastră de doi tineri și talentați actori: Alex Nagy și Letiția Vlădescu. Iată.

22
/02
/18

Kazuo Ishiguro: „Povestea emoţionantă a unei familii destrămate din pricina realităţilor cumplite din Orientul Mijlociu... Risipirea speranţelor venite odată cu Primăvara arabă este redată cu atît mai puternic cu cît furia lui Matar este ţinută în frîu, iar credinţa lui în omenire – neclintită.”

18
/02
/18

Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu, Radu Paraschivescu și Vlad Zografi ne oferă câteva soluții pentru fericire… „Cum să fii fericit în România” e o întrebare la care nu-i ușor de răspuns.

16
/02
/18

Inspirat de o însemnare a criticului literar Paul Cernat, Răzvan Petrescu, unul dintre cei mai valoroși scriitori contemporani români, și-a amintit de “colosala” echipă redacțională care popula editura Cartea Românească în anii 80 și, prin ricoșeu, de rolul... purificator al dublei cenzuri din acele vremuri. Un articol savuros pe care nu-l puteam lăsa să se topească în negura subsolurilor rețelelor de socializare.

14
/02
/18

Editura Humanitas a lansat romanul „Lebedele de pe Fifth Avenue” în care americanca Melanie Benjamin reconstituie un New York de altădată, în centrul căruia se află excentricul scriitor Truman Capote și muzele sale, strălucitoarea Gloria Guinness, captivanta Nancy "Slim" Keith și, mai ales, emblematica Babe Paley.

14
/02
/18

Mircea Cărtărescu a câştigat premiul „Thomas Mann” pentru Literatură pe 2018, unul dintre cele mai prestigioase premii literare germane. Acordat de Academia Bavareză de Arte Frumoase şi de orasul Lübeck, premiul va fi decernat scriitorului român în cadrul unei ceremonii organizate la Teatrul Lübeck, pe 17 noiembrie. “Sunt foarte recunoscător juriului, ca şi Academiei Bavareze şi oraşului Lubeck, care-mi vor acorda acest premiu", a precizat Cărtărescu pe pagina sa de Facebook.

13
/02
/18

Editura Humanitas a lansat de curând colecția „12 cărți despre lumea în care trăim”. Printre ele, și „Civilizația spectacolului” de Mario Vargas Llosa. Am selectat din acest volum 12 fragmente care vă vor lăsa pe gânduri.

11
/02
/18

Editura Humanitas a lansat de curând colecția „12 cărți despre lumea în care trăim”. Printre ele, „Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți”, scrisă de marele filosof britanic contemporan Roger Scruton. Am selectat pentru dumneavoastră 12 pasaje care vă vor da de gândit.

Pagina 33 din 107« Prima...1020...3132333435...405060...Ultima »