RAMANENJANA, docu-ficțiune performativă despre „epidemia de dans” din Madagascar
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramanenjana-docu-fictiune-performativa-despre-epidemia-de-dans-din-madagascar/

RAMANENJANA, o docu-ficţiune performativă bazată pe evenimentele care au ajuns să definească „epidemia de dans” din 1863 din Madagascar, contribuind la răsturnarea regimului politic ce favoriza colonialismul, va avea premiera naţională pe 14 aprilie, de la 19:30, la Centrul Naţional al Dansului din Bucureşti (CNDB).

Un articol de Ziarul Metropolis|25 martie 2022

Premiera va fi urmată de o nouă reprezentație pe 15 aprilie, la aceeași oră. Evenimentul este precedat de premiera internațională din 9 aprilie, de la radialsystem, în Berlin, unul dintre cele mai titrate spații de artă contemporană din Europa.

Spectacolul docu-ficțiune este realizat de coregrafa Simona Deaconescu în colaborare cu coregrafa și activista culturală malgașă Gaby Saranouffi, având în distribuție performerii Haja Saranouffi, Simona Dabija și Maria Luiza Dimulescu.

RAMANENJANA abordează una dintre cele mai mari “epidemii de dans” din lume, care a avut loc în 1863 în Madagascar, când colonialismul european își făcea simțită prezența pe insulă, iar Radama al II-lea, fiul reginei reginei Ranavalona I care a domnit 33 de ani, o succeda la tron și anula majoritatea reglementărilor stricte ale mamei sale împotriva ocupației străine și a creștinismului.

Evenimentul, descris ca un fenomen în care mii de oameni au dansat ca într-o transă din februarie până în mai, s-a încheiat brusc a doua zi după asasinarea de către nobili a regelui Radama al II-lea. Sufocat în somn, moartea acestuia a fost prezentată poporului ca o sinucidere, iar soția sa, care a preluat tronul, a încheiat o înțelegere cu nobilii și miniștrii malgași pentru a conduce țara prin colaborare cu guvernul.

Subiect tabu în Madagascar chiar și în zilele noastre, RAMANENJANA este considerat în studiile științifice o coreomanie sau o isterie de masă, gest politic sau act de rebeliune prin dans împotriva colonialismului francez.

Spectacolul RAMANENJANA, în care se vorbesc trei limbi și se comentează mărturii contradictorii despre dans, boală și revoluție, alătură și dezbate critic mai multe versiuni ale aceluiași eveniment istoric, chestionând rolul dansului în societate. Lucrând într-o colaborare strânsă cu etnomuzicologul și muzicianul Olombelo Ricky, pe texte ficționalizate inspirate din scrierile lui Andrew Davidson, William Ellis, Marc Finaz, Andrianjanfy, G. H. Stagg, Pierre de Vaissière, cele două coregrafe și echipa celor trei performeri explorează cu umor ritmul în cuvinte, gesturi, mișcări și sunete, în costume de Cristina Milea.

Spectacolul RAMANENJANA are o atmosferă futuristică, prin costumele concepute de scenografa română Cristina Milea, create prin tehnica de upcycling, în timp ce limbajul coregrafic, bazat pe o combinație între gesturi politice și dans african, pune sub semnul întrebării receptarea fenomenului Ramanenjana de către cultura vestică, de la un ritual de vindecare la un dans în masă care s-a răspândit ca o epidemie.

Îmbinând elemente performative și multimedia, realitate și ficțiune, documente de arhivă și mărturii contemporane, spectacolul se întâmplă într-un cadru relaxat, deschis dezbaterii și discuției.

Mai multe detalii despre proiect, aici.

Biletele pentru primele reprezentații sunt disponibile aici și aici.

Acest nou spectacol, realizat sub mentoratul celebrei coregrafei franceze Mathilde Monnier, continuă cercetarea coregrafei Simona Deaconescu pe tema “epidemiilor de dans istorice”, o cercetare începută anul trecut cu COREOMANIACII, un spectacol despre epidemia de dans din Strasbourg din 1518, și care, în 2022, face parte din celebra selecție Aerowaves, destinată celor mai promițători 20 de tineri coregrafi din Europa.

Două conferințe dedicate RAMANENJANA vor avea loc în București:

  • 29.03.2022 | 19:30 | Centrul Național al Dansului București – RAMANENJANA, de la cercetare la spectacol, conferință și discuție deschisă cu Simona Deaconescu și Mathilde Monnier. În cadrul evenimentului organizat cu sprijinul Institutului Francez din România, cele două artiste vor aborda fenomenul Ramanenajana ca o posibilă modalitate de a studia dansul contemporan angajat politic și social, precum și provocările explorării unui astfel de subiect pe scenă, în contextul internațional actual.

  • 12.04.2022 | 18:00 | Goethe-Pavilion – RAMANENJANA, jurnalul unei colaborări performative între Europa și Africa, conferință și prezentare de proiect cu Simona Deaconescu. În cadrul conferinței de la Goethe-Pavilion, coregrafa va prezenta descoperirile cercetării sale din timpul rezidenței din Madagascar, felul în care s-a conectat cu comunitatea locală pentru a afla originea fenomenului Ramanenjana, modul în care a dezvoltat și a coordonat proiectul, într-un context internațional complicat pentru un astfel de demers.

Spectacolul RAMANENJANA va mai fi prezentat în luna august în Durban (Africa de Sud) și Maputo (Mozambique) ca parte a selecției JOMBA! Contemporary Dance Experience și în lunile septembrie și octombrie în Antananarivo, Majunga și Diego Suarez (Madagascar), ca parte a selecției I’TROTA International Dance Festival.

RAMANENJANA este un proiect cultural produs de Asociația Tangaj Collective, în co-producție cu Centrul Național al Dansului București și Forecast, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național*. RAMANENJANA este susținut de Goethe-Institut București, Institutul Francez din România, Institutul Cultural Român, Institutul Francez din Africa de Sud, /SAC @ MALMAISON, Grizzly Film și realizat în parteneriat cu Institutul Francez din Madagascar, Goethe-Zentrum Antananarivo, I’TROTA International Dance Festival, JOMBA! Contemporary Dance Experience.

Simona Deaconescu este coregrafă română care lucrează interdisciplinar, la granița dintre spectacol, instalație și film. Simona examinează constructe sociale, între ficțiune și realitate, uneori cu ironie și umor negru. A terminat studiile de licență și master la catedra de coregrafie a Universității Naționale de Teatru și Film din București. A primit bursa danceWEB la Viena (2014), Premiul Centrului Național al Dansului București (2016), a fost nominalizată ca Artistă Aerowaves în 2018 și 2022 și ca Springboard Danse Montréal Emerging Choreographer în 2019. În ultimii doi ani, a fost artistă rezidentă ale proiectelor europene Moving Digits și Biofriction. În 2022 este Mentee Forecast și artist asociat al Centrului Național al Dansului București. Lucrările sale au fost selectate și prezentate în festivaluri de renume, scene de dans și teatru, cinematografe, galerii, muzee și situri arhitecturale, ajungând la publicul din Europa, America de Nord și de Sud. În 2014, a fondat propria companie de dans, Tangaj Collective, iar din 2015 este co-fondatoare și directoare artistică a Bucharest International Dance Film Festival.

Gaby Saranouffi este dansatoare, coregrafă și directoare artistică la ITROTRA Art X Connection. Saranouffi trăiește și lucrează între Africa de Sud și Madagascar. A fost decorată cu Ordinul de Cavaler în Artă, Litere și Cultură de Guvernul Francez.

Saranouffi este una dintre cele mai influente pioniere ale dansului din Madagascar. A pus la punct un nou concept strategic de politică culturală care a adus beneficii oamenilor din Madagascar și a deschis porți pentru mulți artiști malgași. În iulie 2020, a primit Standard Bank Ovation Award cu CORPS/BODY, coregrafiat împreună cu Moeketsi Koena. În calitate de promotoare a artei malgașe, Gaby Saranouffi și-a prezentat spectacolele în turnee extinse la nivel național și internațional, precum Asian Improvisation (KR), Tanz Im August (DE), Festival Montpellier Dance (FR) și Dance Umbrella Africa (SA). De asemenea, a predat la mai multe școli de dans prestigioase, inclusiv Conservatorul Național de Muzică și Dans din Paris, Conservatorul Regional din Insula Reunion și Conservatorul din Bern.

Parteneri media: Radio România Cultural, Zile și Nopți, IQAds, Observator Cultural, Curatorial, The Institute, Metropotam și Ziarul Metropolis.

*AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.



25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.

22
/01
/24

Un spectacol-coupé, cu o durată de două ore, vă aşteaptă în penultima zi a lunii la Sala Media a TNB, ca să ne amintim de cel mai mare dramaturg al românilor, Ion Luca Caragiale, născut pe 30 ianuarie 1852: Caragiale altfel & Moftul român.