Rămas bun, Eimuntas Nekrošius!
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramas-bun-eimuntas-nekrosius/

După o carieră remarcabilă, regizorul Eimuntas Nekrošius s-a stins din viaţă noaptea trecută, la vârsta de 65 de ani. Pentru forţa sa unică de a crea emoţie şi pentru ştiinţa de a reinterpreta marea literatură dramatică în creaţii care au devenit referinţe ale artelor spectacolului, artistul a fost distins în anul 2015, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, cu o stea pe Aleea Celebrităţilor.

Un articol de Petre Ivan|20 noiembrie 2018

„A plecat dintre noi Eimuntas Nekrošius, cunoscut artist lituanian, unul dintre cei mai mari regizori din lume, care a susținut încăde la începuturi Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, eveniment la care am avut onoarea să îl avem invitat de multe ori.”, mărturisește  actorul Constantin Chiriac,  preşedinte al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu și director general al Teatrului Naţional Radu Stanca.

„Artist multipremiat care a făcut spectacole memorabile de-a lungul timpului, laureat al Premiului Europa pentru Teatru. În anul 2015, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, a primit o stea pe Aleea Celebrităților. Mâine era ziua lui de naștere, ar fi împlinit 66 de ani. A adus la Sibiu capodopere, printre care marea creație Hamlet,producțiileTrei surori, Divina comediesauUn artist al foamei, iar acum eram în discuții pentru a realiza o coproducție în 2020, la Sibiu. Timpul nu a mai avut răbdare. Drum cu lumină!” – Constantin Chiriac.

Despre Eimuntas Nekrošius

EIMUNTAS NEKROŠIUS (n. 1952) a absolvit Institutul de Teatru Lunacharski din Moscova în 1978. A lucrat la Teatrul de Stat pentru Tineret din Vilnius şi la Kaunas Drama Theatre. În 1980 revine la Teatrul din Vilnius unde colaborează pentru mai multe producţii: „Pătratul de Yeliseyev”, „Pirosmani”, „Pirosmani” (1981), „Dragoste şi moarte în Verona” de Antanėlis şi Geda (1982), „O zi mai lungă decât veacul” de Aitmatov (1983), „Unchiul Vania” de Cehov (1986) şi „Nasul” de Gogol (1991).

Eimuntas Nekrošius

Eimuntas Nekrošius

Toate spectacolele sale s-au bucurat de distincţii la festivalurile din Lituania și statele baltice. În 1994, Nekrošius a primit premiul Regizorul anului din partea Uniunii Teatrale din Lituania, iar Uniunea Teatrelor din Europa i-a acordat Premiul New European Theatre Realities.

În 1997, Nekrošius a creat una dintre cele mai de succes producţii ale sale, „Hamlet” de Shakespeare, care a fost jucată la aproape toate marile festivaluri europene, câştigând numeroase premii. În 1998 înfiinţează teatrul-studio Meno Fortas, pentru care lucrează ca regizor artistic. În 1999 a regizat „Macbeth” de Shakespeare, iar în 2001, „Othello”, care a avut premiera mondială la Veneţia. În 2002 a regizat prima sa operă, „Macbeth” de Verdi, la Teatro Comunale din Florenţa.

În 2003, Nekrošius pune în scenă „Anotimpurile”, bazat pe poemul epic al marelui scriitor lituanian Kristijonas Donelaitis şi „Livada de vişini” de Cehov, având premiera la Moscova, spectacol lăudat de criticii ruşi ca fiind cea mai memorabilă producţie a piesei lui Cehov din ultimii zece ani. Anul 2008 marchează premiera spectacolelor „Anna Karenina” la Emilia Romagna – Teatrul din Modena şi „Legenda invizibilului oraş Kitez”, regizată atât la Teatro Lirico din Cagliari, cât şi la Teatrul Bolshoi din Moscova.

În 2009 a creat o producţie teatrală la scară mare, bazată pe romanul „Idiotul” de Dostoievski (pentru proiectul Vilnius, Capitală Europeană a Culturii), care a primit Premiul Golden Stage Cross pentru Cel mai bun spectacol al stagiunii în Lituania. În 2010 a montat opera „Faust” de Gounod, la Scala din Milano, iar în 2011 spectacolul „Caligula” la Teatrul Națiunilor din Moscova și opera „Othello” de Verdi, la Teatrul Național de Operă și Balet din Lituania.

Unele dintre producțiile create mai recent sunt: „Divina Commedia” de Dante la Meno Fortas Theatre și „Paradisul” la Teatrul Olimpic din Vicenza (2012), opera „Othello” la Teatrele de Operă din Bari și Cagliari (2013) și „The Book of Job” la Meno Fortas Theatre (2014).

Foto: Eimuntas Nekrošius – facebook

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).