„Rămăsesem” sau „rămăseserăm”? Cum e corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramasesem-sau-ramaseseram-cum-e-corect/

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

Un articol de Monica Andronescu|14 Decembrie 2018

Ieși într-o seară la mall, că tot e împodobit de Crăciun cam cu două luni înainte, ca să fim cu toții veseli și fericiți și să întâmpinăm Sărbătorile cu coșurile cât mai pline și cu buzunarele cât mai goale… Că și-așa, cu cât mai colorate sunt reclamele, cu cât mai strălucitor împodobiți brazii, cu cât mai pline coșurile de cumpărături, cu cât mai multe luminițele, cu atât mai departe suntem de spiritul Crăciunului și cu atât mai puțin știm ce sărbătorim de Crăciun, adică Nașterea Domnului… Dar cui îi mai pasă de Nașterea Domnului de Crăciun?!

Ei bine, în această veselă și colorată atmosferă, te așezi la un moment dat, când te lasă picioarele, la o cafea și, în timp ce-o savurezi, auzi fără să vrei conversația de la măsuța de alături. Două fete discută aprins despre… o vizită ratată la socri sau la viitorii socri… Te prinzi repede care e subiectul și o auzi pe una dintre ele cum spune: „Da, fată, și când am ajuns noi acolo, ce să zic, mă-sa nici nu m-a băgat în seamă și rămăsesem amândoi ca proștii în hol.”

Sorbi mai departe din cafea și îți pare rău că nu poți interveni în intimitatea conversației lor ca să le explici că în situația de față corect ar fi fost să spună: „Rămăseserăm amândoi ca proștii în hol…” De ce? Pentru că în limba română această formă de „Mai mult ca perfect”, așa cum se cheamă acest timp verbal, e de cele mai multe ori vitregit de particula „ră” și e scurtat pe nedrept, că doar suntem în secolul vitezei… și ne grăbim.

Dar să vedem care e situația cu acest „Mai mult ca perfect”… El redă o acțiune petrecută înaintea altei acțiuni trecute. Și dacă luăm, spre exemplu, verbul „a rămâne” formele lui corecte ar fi următoarele:

Eu rămăsesem

Tu rămăseseși

El rămăsese

Noi rămăseserăm

Voi rămăseserăți

Ei rămăseseră

Numai că, în goana noastră cea de zi cu zi, se mai mănâncă litere și particule și se mai confundă între ele formele. Iar una dintre cele mai frecvente greșeli este cea de la persoana a II-a singular, când, în loc de „rămăseseși”, se ajunge la forma prescurtată „rămăsesei”, iar „ș”-ul se pierde pe drum. Așadar, forma corectă și în cazul altor verbe îl conține întotdeauna pe „ș”: „plecaseși”, „mâncaseși”, „vorbiseși”… NICIODATĂ: „plecasei”, „mâncasei”, „vorbisei”.

Iar a două greșeală frecventă este chiar cea făcută de cele două fete la masă, la cafea, și care visează persoana I plural, confundată cu persoana I singular:

Așadar, întotdeauna la plural, când e vorba de „noi”, forma corectă conține particula „ră” „rămăsesem”, „mâncasem”, „vorbisem”, „plânsesem”, „plecasem”.

Forma lipsită de această particulă este corectă DOAR pentru persoana I singular: eu rămăsesem, dar noi rămăsesem.

Concluzie:

CORECT:

Eu rămăsesem/ Eu plecasem/ Eu mâncasem

DAR

Noi rămăsesem/ Noi plecasem/ Noi mâncasem

GREȘIT: Noi rămăsesem/ Noi plecasem/ Noi mâncasem!!!



27
/05
/14

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveștilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp și un spațiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.

20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.

Page 3 of 3123