Ramayana. O ilustrare a concepției despre viață în universul indian
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramayana-o-ilustrare-a-conceptiei-despre-viata-in-universul-indian/

CĂRȚI DE NEOCOLIT O matrice spirituală deosebită de a europenilor face ca lumea indiană, acel conglomerat unde se vorbesc 15 grupe de limbi, cu literatură şi tradiţii culturale proprii, să surprindă în permanenţă, să intereseze prin uimitoarea diversitate şi în acelaşi timp prin coeziunea extraordinară.

Un articol de Georgeta Filitti|5 iunie 2018

Ramayana ilustrează o societate ideală, guvernată de dharma, legea morală, acel concept care păstrează universul pe calea virtuții pentru dobândirea meritului și a salvării. Elementele constitutive ale dharmei sunt: non-violența, sinceritatea, cinstea, curățenia, dominarea simțurilor, mila, atotstăpânirea, dragostea și iertarea.

Pe acest fundal moral se țese epopeea Ramayana. Primele forme de exprimare, caligrafiate pe foi de palmier, datează din secolul VI î.e.n. Înțelegerea ei plenară se poate face după lectura epopeii ce i-a urmat, Mahabharata. Alăturarea e odată în plus necesară pentru europeni căci permite oarecare asemănări cu situațiile din Iliada și Odiseea.

Cât privește dimensiunile, creația indiană este considerabil mai extinsă (50.000 de versuri față de cele 15.000 ale producției grecești). Cele 500 de capitole ale Ramayanei sunt împărțite în 7 secții (kandas), consacrate vieții și faptelor lui Rama și ale soției sale Sita. Iată-le: povestea copilăriei și adolescenței lui Rama; cele întâmplate în orașul Ayodhya, care au dus la surghiunirea lui Rama de către tatăl său; viața lui Rama în codru, însoțit de Sita și de fratele său și răpirea soției de către Ravana; întâmplări în capitala regelui Sugriva, prietenul lui Rama; misiunea lui Hanuman în Lanka (Ceylon), cu traversarea Oceanului din India până acolo; eliberarea Sitei, întoarcerea în orașul Ayodhya și încoronarea lui Rama; izgonirea Sitei, sacrificiul lui Rama, revenirea ei, dispariția amândurora.

Epopeea s-a întemeiat pe o puzderie de imnuri vedice (sub formă dialogată și în proză), de care am avut ocazia să ne ocupăm într-o prezentare anterioară, balade, povestiri, transmise oral. Este un amestec uimitor de realitate istorică și ficțiune colportată de poeți și cântăreți rătăcitori. A rezultat astfel, după expresia folosită de exegeții indieni, „un mare poem istoric”, cu valoare pedagogică, de instruire explicită a ascultătorilor. El preamărește spiritul de sacrificiu, autoexigența, respectul adevărului cu orice preț, îndrăzneala și stăruința. De observat că tonul poemului nu este în întregime optimist; sunt evocate slăbiciuni, deficiențe de organizare, acceptarea pasivă a superstițiilor, instituții perimate sau chiar dăunătoare (poligamia, castele).

Rama apare în poem ca produs al unui autocontrol neîntrerupt. E fiu de rege, e adorat, unii îl socotesc întruparea zeului Vishnu, dar în primul rând este om. Iar calitățile le obține lucrând asupra sa. Ajunge astfel nobil, cinstit și bun. La rându-i, Sita este femeia soție și desăvârșită. „Nicăieri în literatura universală nu se află zugrăvit un ideal mai înalt de dragoste feminină, cinste și credință de soție”, declara un cercetător. Exemplul cel mai grăitor de purtare în cadrul normelor morale indiene rămâne, fără îndoială, proba focului pe care i-o cere soțul. O trece fără să-l urască pe Rama; la fel, când e surghiunită de același soț iubitor, domn și stăpân al ei.

Perechea Rama-Sita este emblematică pentru mentalitatea indiană. Ei i se pare firesc să mărturisească: „Deseori învățătură tatăl datu-mi-a și mama/ Legea cununiei spune: doamna lângă domnu-i șade/ Căci soția ca și umbra după trup, de soț se ține/ Și de el nu se desparte decât numai viața dându-și”.

Poemul, în forma cunoscută astăzi, i se datorează poetului Valmiki. Există versiuni în principalele limbi de circulație ale Indiei și deopotrivă traduceri în limba engleză.

Setea de cunoaștere a românilor s-a dovedit odată în plus când a fost vorba de această producție populară indiană atât de bogată în semnificații. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, George Coșbuc a făcut prima traducere, fragmentară, în limba română, după o versiune în limba germană. A publicat-o în Antologia sanscrită, în 1897, la Craiova.



19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).

19
/07
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti a pregătit un nou proiect dedicat copiilor care îşi petrec vacanţa de vară în Capitală.