Ramayana. O ilustrare a concepției despre viață în universul indian
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramayana-o-ilustrare-a-conceptiei-despre-viata-in-universul-indian/

CĂRȚI DE NEOCOLIT O matrice spirituală deosebită de a europenilor face ca lumea indiană, acel conglomerat unde se vorbesc 15 grupe de limbi, cu literatură şi tradiţii culturale proprii, să surprindă în permanenţă, să intereseze prin uimitoarea diversitate şi în acelaşi timp prin coeziunea extraordinară.

Un articol de Georgeta Filitti|5 iunie 2018

Ramayana ilustrează o societate ideală, guvernată de dharma, legea morală, acel concept care păstrează universul pe calea virtuții pentru dobândirea meritului și a salvării. Elementele constitutive ale dharmei sunt: non-violența, sinceritatea, cinstea, curățenia, dominarea simțurilor, mila, atotstăpânirea, dragostea și iertarea.

Pe acest fundal moral se țese epopeea Ramayana. Primele forme de exprimare, caligrafiate pe foi de palmier, datează din secolul VI î.e.n. Înțelegerea ei plenară se poate face după lectura epopeii ce i-a urmat, Mahabharata. Alăturarea e odată în plus necesară pentru europeni căci permite oarecare asemănări cu situațiile din Iliada și Odiseea.

Cât privește dimensiunile, creația indiană este considerabil mai extinsă (50.000 de versuri față de cele 15.000 ale producției grecești). Cele 500 de capitole ale Ramayanei sunt împărțite în 7 secții (kandas), consacrate vieții și faptelor lui Rama și ale soției sale Sita. Iată-le: povestea copilăriei și adolescenței lui Rama; cele întâmplate în orașul Ayodhya, care au dus la surghiunirea lui Rama de către tatăl său; viața lui Rama în codru, însoțit de Sita și de fratele său și răpirea soției de către Ravana; întâmplări în capitala regelui Sugriva, prietenul lui Rama; misiunea lui Hanuman în Lanka (Ceylon), cu traversarea Oceanului din India până acolo; eliberarea Sitei, întoarcerea în orașul Ayodhya și încoronarea lui Rama; izgonirea Sitei, sacrificiul lui Rama, revenirea ei, dispariția amândurora.

Epopeea s-a întemeiat pe o puzderie de imnuri vedice (sub formă dialogată și în proză), de care am avut ocazia să ne ocupăm într-o prezentare anterioară, balade, povestiri, transmise oral. Este un amestec uimitor de realitate istorică și ficțiune colportată de poeți și cântăreți rătăcitori. A rezultat astfel, după expresia folosită de exegeții indieni, „un mare poem istoric”, cu valoare pedagogică, de instruire explicită a ascultătorilor. El preamărește spiritul de sacrificiu, autoexigența, respectul adevărului cu orice preț, îndrăzneala și stăruința. De observat că tonul poemului nu este în întregime optimist; sunt evocate slăbiciuni, deficiențe de organizare, acceptarea pasivă a superstițiilor, instituții perimate sau chiar dăunătoare (poligamia, castele).

Rama apare în poem ca produs al unui autocontrol neîntrerupt. E fiu de rege, e adorat, unii îl socotesc întruparea zeului Vishnu, dar în primul rând este om. Iar calitățile le obține lucrând asupra sa. Ajunge astfel nobil, cinstit și bun. La rându-i, Sita este femeia soție și desăvârșită. „Nicăieri în literatura universală nu se află zugrăvit un ideal mai înalt de dragoste feminină, cinste și credință de soție”, declara un cercetător. Exemplul cel mai grăitor de purtare în cadrul normelor morale indiene rămâne, fără îndoială, proba focului pe care i-o cere soțul. O trece fără să-l urască pe Rama; la fel, când e surghiunită de același soț iubitor, domn și stăpân al ei.

Perechea Rama-Sita este emblematică pentru mentalitatea indiană. Ei i se pare firesc să mărturisească: „Deseori învățătură tatăl datu-mi-a și mama/ Legea cununiei spune: doamna lângă domnu-i șade/ Căci soția ca și umbra după trup, de soț se ține/ Și de el nu se desparte decât numai viața dându-și”.

Poemul, în forma cunoscută astăzi, i se datorează poetului Valmiki. Există versiuni în principalele limbi de circulație ale Indiei și deopotrivă traduceri în limba engleză.

Setea de cunoaștere a românilor s-a dovedit odată în plus când a fost vorba de această producție populară indiană atât de bogată în semnificații. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, George Coșbuc a făcut prima traducere, fragmentară, în limba română, după o versiune în limba germană. A publicat-o în Antologia sanscrită, în 1897, la Craiova.



08
/05
/16

Există întâmplări în viaţă care par a fi extrase din romane, iar cele din romane, de multe ori, par rupte din viaţă. Ioan Russu Şirianu povestește în memoriile sale cum, eliminat din școala de la Arad, îmbrăcat cu iţari şi surtuc, încălţat cu opinci, pleacă pe jos spre Bucureşti, nădăjduind că-şi va găsi de lucru la unchiul Slavici.  Pe drum, îl cunoaște pe George Coșbuc.

05
/05
/16

,,Viaţa ficţiunii după o Revoluţie” este cea mai recentă carte publicată de Radu Cosaşu (Oscar Rohrlich). A apărut în această primăvară la Editura Polirom. Cartea aceasta (un roman, nu o colecţie de eseuri!) este scrisă ca un teribil epistolar în două părţi.

27
/04
/16

Rămăşiţele pământeşti ale lui Pablo Neruda au fost reînhumate pe țărmul Oceanului Pacific, în grădina casei sale din Isla Negra, pe coasta centrală chiliană. În urmă trei ani, trupul scriitorului fusese exhumat pentru a clarifica dacă poetul a fost asasinat în timpul dictaturii lui Augusto Pinochet.

26
/04
/16

Actrița Oana Pellea va fi, vineri, alături de Cristina Casian și Barbu Ollănescu-Orendi, oaspetele Serilor "Acasă". În cadrul evenimentului, sub genericul "Acasă la boierii Ollănești și la Amza Pellea" vor fi prezentate cărţile: "Jurnal 2003-2009", de Oana Pellea, "Să râdem cu Nea Mărin", de Amza Pellea și "Așa a fost să fie. Amintiri din anii mei buni și răi", de Barbu Ollănescu-Orendi.

24
/04
/16

“În dulcele stil clasic”, „Donul liniştit”, „Românismul, Catehismul unei noi spiritualități”, „Moara cu noroc”, „Leo Africanus” sau chiar... „Abecedarul” sunt cărţi care au trasat direcţii în personalitatea şi cariera actualilor lideri ai României. De Ziua Internațională a Cărții, revista Q Magazine a “interogat” câteva dintre personalităţile zilei pe tema cărţii preferate. Vă prezentăm mai jos scurte fragmente din acest demers.

22
/04
/16

În mai puţin de o lună, în capitală debutează cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări vor sosi la Bucureşti în perioada 18 – 22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: lecturi publice, mese rotunde, dezbateri și performance-uri.

22
/04
/16

„Nu-i amintire care să nu se şteargă cu timpul, nici durere pe care să nu o mistuie vremea.”, Don Quijote de la Mancha, Miguel de Cervantes. În urmă cu 400 de ani se stingea din viaţă întemeietorul romanului modern şi simbolul literaturii spaniole.

21
/04
/16

Comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Miguel de Cervantes, în 22 aprilie, va marca și sfârșitul unei serii de 17.000 mesaje postate pe Twitter care reproduc integral romanul "Don Quijote" al scriitorului emblematic al literaturii spaniole. Autorul acestei ingenioase transcrieri este un inginer informatician spaniol de 55 de ani.

21
/04
/16

Vacanţe filocalice, de Gabriel Pătraşcu, şi Crux, de George State sunt volumele câştigătoare ale Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2015, la secţiunea „Proză”, respectiv „Poezie”. Ambele volume vor fi lansate în cadrul Salonului Internaţional de Carte „Bookfest”, care va avea loc în perioada 1 – 5 iunie, la Romexpo Bucureşti.

20
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, la Club A din Bucureşti (Str. Blănari nr. 14), în cadrul „Cafenelei critice”, va avea loc un dialog cu Matei Vişniec despre ultimul său roman, Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă..., apărut recent la Editura Cartea Românească, disponibil şi în format digital. Invitați: Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş; Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

19
/04
/16

În această seară, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptati la librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru lansarea celui mai nou roman al lui Amos Oz, Iuda, o realizare literară care repune în discuție, din perspectiva etică, politică și istorică, figura trădătorului și conceptul de trădare.

15
/04
/16

La ediția actuală a Târgului de Carte de la Londra, Institutul Cultural Român a așezat în centrul programului românesc figura lui Mircea Eliade, marele scriitor și istoric al religiilor care a petrecut, în 1940/41, opt luni în sediul din Belgrave Square nr. 1, ca atașat cultural al României în Regatul Marii Britanii.

14
/04
/16

Săptămâna viitoare (18 - 22 aprilie), şase poeţi britanici contemporani vin la Bucureşti, pentru a stiliza traduceri din poezia română contemporană. Pe lista celor peste 40 de poeţi români ale căror versuri vor fi traduse în limba engleză se află nume precum: Ana Blandiana, Nora Iuga, Angela Marinescu, Emil Brumaru sau Mircea Cărtărescu