Război, migrație și prietenii
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboi-migratie-si-prietenii/

CRONICĂ DE FILM Despre două filme europene din cinematografe, „La revedere acolo sus”, al francezului Albert Dupontel, şi „Luna lui Jupiter”, al ungurului Kornél Mundruczó. Despre două din crizele care au marcat lumea la distanţă de un secol: acum o sută de ani, războiul; în prezent, migraţia masivă.

Un articol de Ionuţ Mareş|28 iunie 2018

Regizat de Albert Dupontel, care interpretează și rolul principal, „La revedere acolo sus” („Au revoir là-haut”), bazat pe romanul cu același titlu de Pierre Lemaitre, începe promițător.

Într-un flashback, militarul francez Albert Maillard (jucat de Dupontel însuși) povestește cum l-a întâlnit pe front, chiar când se încheia Primul Război Mondial, pe un mai tânăr camarad, Edouard Péricourt (Nahuel Pérez Biscayart, unul din tinerele talente ale cinematografiei franceze), care i-a salvat viața cu prețul unei desfigurări faciale, după ce un superior cinic a dispus o acțiune aberantă și gratuită asupra nemților.

Lunga scenă a confruntării fură privirea: reconstituirea detaliată și naturalistă a perioadei este dublată de redarea spectaculoasă a ciocnirii între cele două trupe, cu travelinguri și cadre impresionante și un montaj dinamic.

Însă aceeași scenă dezvăluie destul de repede și tratarea lui Albert Dupontel: o abordare mai curând convențională, apropiată de un film mainstream de epocă și de război.

Senzația de familiar se accentuează tot mai mult pe măsură ce povestea avansează (cei doi camarazi se împrietenesc și pun la cale o schemă pentru a face bani profitând de febrilitatea post-război de a-i omagia mai mult sau mai puțin sincer pe cei morți).

Astfel că devine evident că filmul este o nouă încercare, dintr-o tradiție lungă, de a denunța absurditatea și oroarea războiului, dar și urmările lui, cu accent pe dezechilibrul dintre profitori și adevărații eroi.

Pe un ton când satiric, când de farsă, însă fără nimic incisiv sau răscolitor, Dupontel își ține filmul mai curând într-o zonă lejeră, de burlesc adresat unui public cât mai larg. Stilistic, încearcă să redea ceva din presupusa frenezie a epocii, împrumutând pe alocuri gaguri sau efecte din filmul mut. Rezultatul este un film agreabil, însă absolut deloc memorabil.

Un început puternic are și „Luna lui Jupiter” („Jupiter holdja”), filmul cu care cunoscutul regizor maghiar Kornél Mundruczó s-a aflat anul trecut în cursa pentru Palme d`Or la Festivalul de la Cannes.

Goana unor imigranți printr-o pădure de la frontieră urmăriți de poliția din Ungaria este filmată printr-un traveling fascinant. La fel de fascinantă – și complet neașteptată – este și ruptura pe care Mundruczó o introduce destul de rapid în filmul său: după ce este împușcat, un tânăr imigrant sirian (jucat de un actor ungur, Zsombor Jéger) pare a avea o putere specială de a se ridica de la sol și apoi de a levita.

Desprins de familia care îl însoțea, el este luat în grijă un doctor hârșit, decăzut din drepturi (Merab Ninidze), care la început se folosește de talentul extraordinar al tânărului, în timp ce pe urmele lor se află un comisar.

Tot un cinism vrea să denunțe și filmul, mai original și mai nonconfirmist, al lui Mundruczó: cel al societății occidentale, în acest caz ungare, față de imigranți (se știe că în momentul de vârf al valului migrator, în 2015, Ungaria a fost una dintre țările prin care au trecut cei mulți refugiați în drumul lor spre Europa de Vest, dar și dintre țările care au luat cele mai dure măsuri).

La fel ca alte filme ale lui Mundruczó (de pildă precedentul, „White God”), și „Luna lui Jupiter” se dorește o parabolă despre dezumanizare. Cineastul maghiar redă abil această lume plasată undeva la o graniță imaginară între realitate și distopie. Aparatul de filmat în permanentă mișcare reconfigurează, din frânturi, un univers aproape SF – sentimentul e că suntem martorii unei societăți post-apocaliptice. Iar surprizele pe care Mundruczó le scoate mereu în calea spectatorului au un anume farmec.

Cu toate acestea, la fel cum medicul se folosește la început de imigrant, și cineastul pare că instrumentalizează, că profită de unul din subiectele fierbinți ale momentului pentru a încerca să spună ceva serios, dar ușor demonstrativ, despre lipsa compasiunii și pierderea spiritualității într-o perioadă când până și miracolele ar putea deveni obiect de schimb. Însă din acest demers regizoral par să lipsească empatia și compasiunea reale: imigrantul este doar un simbol, un chip (debusalat).

„La revedere acolo sus” a intrat în cinematografe la 29 iunie, fiind distruit de Independența Film.

„Luna lui Jupiter” a intrat în cinematografe la 15 iunie, fiind distribuit de Voodoo Films.

03
/10
/19

La început de octombrie, emisiunea „Garantat 100%” de la TVR 1 împlineşte 20 de ani. Realizatorul ei, Cătălin Ştefănescu, vine să-şi întâlnească telespectatorii cu ediţii în premieră, într-un decor complet nou, modern şi primitor în acelaşi timp. Noul Garantat 100% începe duminică, 6 octombrie, cu un dialog plin de substanţă cu psihoterapeuta Esther Perel.

03
/10
/19

Magnolia Pictures și Participant, două nume grele din industria cinematografică mondială, anunță obținerea drepturilor de distribuție și promovare în America de Nord pentru „colectiv”, filmul documentar de cinema regizat de Alexander Nanau, care urmărește întâmplările desfășurate în România în primul an de după incediul din clubul Colectiv. „Tensionat, emoțional și atent editat, acest expozeu al corupției lipsite de suflet va avea un ecou puternic și va genera furie mult timp după ce turul de festivaluri se va fi încheiat” – The Hollywood Reporter

02
/10
/19

Nicio ediţie de Cannes fără o recoltă de filme controversate, excesive, provocatoare, deranjante. La rândul său, Les Films de Cannes à Bucarest a pregătit o selecţie tulburătoare cu cele mai discutate şi controversate oferte ale ediţiei din 2019. Noul copil minune al filmului francez, Ladj Ly, va fi prezent la Bucureşti pentru a vorbi despre cum e să porneşti o revoluţie cinematografică din suburbii.

02
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Regizorul Cătălin Mitulescu revine cu un nou film, „Heidi”, în care Gheorghe Visu joacă rolul unui polițist hârșit aflat în pragul pensionării. El primește însă o ultimă misiune ce i-ar putea schimba viața - găsirea a două prostituate la marginea Bucureștiului.

01
/10
/19

Lungmetrajul documentar „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole”, scris și regizat de Claudiu Mitcu și Mihai Mincan, va rula în cinematografele românești din 11 octombrie 2019. Filmul, al cărui motto este „Acasă nu e decât distanța dintre unde ești și unde visezi să fii”, a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF).

01
/10
/19

Un omagiu dedicat actorului român cu origini basarabene Ilarion Ciobanu, o selecţie cu scurtmetraje de şcoală ale regizorilor noului cinema şi un film celebru pentru copii fac parte din programul celei de-a 5-a ediţii a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău, care va avea loc între 10 şi 13 octombrie la Centrul Cultural „Odeon” şi la AMTAP.

30
/09
/19

La cea de-a 14-a ediție Animest (4-13 octombrie), starurile industriei vin în România cu povești, sfaturi și secrete din culisele celor mai premiate producții la care au lucrat. Întâlnirile-eveniment cu experții în domeniu vor avea loc la AWE (Adaptive Work Environment), spațiul care va găzdui și o serie de prezentări ale creatorilor autohtoni care fac diferența.

30
/09
/19

Filmul „5 Minute / 5 Minutes Too Late”, scris și regizat de Dan Chișu, cu Mihai Călin și Diana Cavallioti în distribuție, va avea premiera mondială în competiția celei de-a 35-a ediții a Festivalului Internațional de la Varșovia, care se va desfășura în perioada 11 – 20 octombrie 2019.

30
/09
/19

Almodóvar, Malick, Jarmusch, Dardenne, Dolan, Bellocchio, Loach, Herzog – cele mai recente filme ale marilor regizori ai cinematografiei mondiale se văd în premieră la Les Films de Cannes à Bucarest între 18 și 27 octombrie. Retrospectiva Claude Lelouch, focus Spania cu Albert Serra invitat special, Ziua de Aur cu câștigătoarele Palme d’Or, Ours d’Or și Camera d’Or. 

29
/09
/19

CRONICĂ DE FILM Cu Dana Rogoz, Mădălina Craiu şi Răzvan Vasilescu în distribuţie, „Mo” (2019), scris şi regizat de Radu Dragomir, este un debut pe alocuri stângaci, dar în final onorabil, care are curajul de a aborda un subiect sensibil.

27
/09
/19

OPINIE Rezultatele celui mai recent concurs de proiecte de film organizat de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) au declanșat scandal. Se întâmplă aproape mereu. Motivul principal: finanțarea primită de unii regizori controversați și ocolirea unor regizori importanți. Însă de ce se ajunge aici? Și ce se poate face pe viitor?

27
/09
/19

O selecție cu zece filme premiate cu Palme d’Or la Cannes va putea fi văzută cu ocazia celei de-a 10-a ediții a Les Films de Cannes à Bucarest, la Cinemateca Union. Filmele vor fi precedate de scurte interviuri video cu unii dintre cei mai mari regizori contemporani care răspund la întrebarea: Cum s-a schimbat cinematograful în ultimii 30 de ani și încotro se îndreaptă?

Page 10 of 257« First...89101112...203040...Last »