Războiul impotriva taranimii. Anii colectivizarii (1949-1962), din 21 decembrie, la MNTR
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboiul-impotriva-taranimii-anii-colectivizarii-1949-1962-din-21-decembrie-la-mntr/

O expoziţie-document intitulată “Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)”, care prezintă tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent, se va deschide în 21 decembrie, în Sala Oaspeţi a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR). Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică […]

Un articol de |12 Decembrie 2012

O expoziţie-document intitulată “Războiul împotriva ţărănimii. Anii colectivizării (1949-1962)”, care prezintă tabloul general al unei societăţi aflate într-un proces de transformare fără precedent, se va deschide în 21 decembrie, în Sala Oaspeţi a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR).

Expoziţia relevă sensul adânc şi atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forţa sa tectonică pentru întreaga categorie a ţăranilor, prezentând însă şi rezistenţa, supravieţuirea ţărănimii în aceste condiţii istorice extreme, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Biroul de presă al instituţiei gazdă.

“Muzeul Naţional al Ţăranului Român îşi împlineşte astăzi o datorie istorică, aceea de a crea o expoziţie pe tema colectivizării, care este experienţa-limită a ţărănimii române în secolul XX”, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, colectivizarea este un proces extrem de complex, care vizează simultan câmpuri divers, politicul, socialul, economicul, în mod concret fiind o operaţiune care ţine de represiune şi de furtul proprietăţii particulare pentru formarea proprietăţii de stat şi cooperatiste.

Ţelul final este formarea unei clase de muncitori agricoli ‘eliberaţi’ de orice conştiinţă istorică, capabili să producă hrană pentru întreaga societate comunistă. Ţărănimea este pentru comunism clasa cea mai înapoiată, cea mai refractară schimbării revoluţionare, clasă care poartă cu sine cele mai multe reziduuri istorice, economice, culturale, religioase şi etnice.

Modernitatea comunistă priveşte ţăranul însuşi ca pe un reziduu istoric care trebuie eliminat, anihilat în substanţa sa, acesta purtând, din punctul de vedere al comunismului, toate bolile metafizice şi istorice posibile, ca om religios, legat de pământ şi conservator. Astfel, colectivizarea este totodată un proces de curăţare şi de reeducare, de reconstrucţie a ţesutului social prin intervenţia represivă a politicului, se mai arată în comunicatul MNŢR.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 5 mai 2013, de marţi până duminică, între orele 10,00 şi 18,00.

Cu ocazia deschiderii expoziţiei, MNŢR va lansa şi numărul 17 din acest an al revistei “Martor”, care are ca temă “Viaţa cotidiană în comunism. Istorie, memorie, uitare” (“Everyday life during communism. History, memory, oblivion”/ “La vie quotidienne pendant le communisme. Histoire, mémoire, oubli”), coordonat de Mihai Gheorghiu şi Maria Mateoniu.

Sursa: Agerpres

16
/10
/19

„Turandot“ de Puccini continuă să fie unul dintre cele mai mari succese de operă ale regizorului Andrei Şerban. Montat iniţial pentru Los Angeles Olympic Arts Festival, „Turandot“ a avut premiera în 1984 la Royal Opera şi Covent Garden, cu o distribuţie excepţională.

16
/10
/19

Vineri, 18 octombrie, de la ora 19:00, Curtea Veche Publishing, Institutul Gurdjieff din România și Librăriile Cărturești vă așteaptă la o discuție despre volumul „Întâlniri cu oameni remarcabili” de G.I Gurdjieff. La discuție vor participa regizorul Andrei Șerban, Laszlo Hollan (reprezentant al Institutului Gurdjieff din Paris), Cantemir Mambet (traducătorul cărții, preşedinte al Institutului Gurdjieff din România).

15
/10
/19

CRONICĂ DE FILM Disponibil în unele cinematografe, documentarul „Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole”, de Mihai Mincan şi Claudiu Mitcu, discută subiectul migrației românilor în străinătate din câteva unghiuri inedite.

15
/10
/19

Actriţa Tamara Buciuceanu a murit, marţi, la vârsta de 90 de ani. Marţi dimineaţă, purtătorul de cuvânt al Spitalului Elias, Silvius Negoiţă, declara despre Tamara Buciuceanu: "Este într-o stare gravă la Terapie Intensivă. Nu a părăsit niciun moment Secţia de Terapie Intensivă. Este intubată şi ventilată mecanic, în stare critică".

15
/10
/19

Noul album byron, ce va fi lansat în București pe 9 noiembrie la Arenele Romane, este un album despre noi, despre România, dedicat n o u ă . "Nouă" – un carusel muzical cu 12 piese despre emigranți dar și despre noi, cei rămași acasă. Un album despre inconștientul colectiv, despre tăceri și mersul nostru zilnic pe ață.

15
/10
/19

Joi, 17 și vineri, 18 octombrie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu", condusă de Alexander Walker, va avea în program oratoriul Visul lui Gerontius de Edward Elgar. Soliști invitați sunt tenorul Oliver Johnston, mezzosoprana Aura Twarowska și basul Marius Boloș , iar Corul Filarmonicii „George Enescu“ va fi condus de maestrul Iosif Ion Prunner. Concertul este realizat cu sprijinul Societății Elgar din Marea Britanie.

14
/10
/19

Les Films de Cannes à Bucarest îl celebrează anul acesta pe Vlad Ivanov, care anul acesta a împlinit 50 de ani. Actorului care seduce camera cu orice rol pe care-l interpretează, festivalul i-a dedicat o secțiune numită IVANOV 50 – care include cinci dintre cele mai importante filme care îl au ca protagonist: „Sunset”, „Câini”, „La Gomera”, „Principii de viață” și „Hier”.

14
/10
/19

INTERVIU Pe Teodora Velescu, Simona Dabija și Georgeta Corca le vedem, la Centrul Național al Dansului, în „Daughters”, spectacol semnat de coregrafa Simona Deaconescu și inspirat de motivațiile și modalitățile de expresie ale fiicelor generației hippie, copilele teribile ale post-punkului.

Page 1 of 83212345...102030...Last »