Războiul, prin ochii lui Margaret MacMillan
https://www.ziarulmetropolis.ro/razboiul-prin-ochii-lui-margaret-macmillan/

Margaret MacMillan, autoarea bestsellerurilor „Făuritorii păcii”, „Războiul care a pus capăt păcii” şi „Oamenii istoriei” oferă o perspectivă provocatoare asupra războiului ca o componentă esenţială a umanităţii în noul său volum: „Războiul. Cum ne-au modelat conflictele”, publicat de Editura Trei în colecţia Istorie.

Un articol de Liliana Matei|28 februarie 2022

„Chiar şi cuvântul război trezeşte în noi o varietate de sentimente, de la groază la admiraţie. Unii dintre noi aleg să-şi îndepărteze privirea de parcă simplul fapt că ne amintim sau ne gândim la război l-ar aduce mai aproape. Alţii sunt vrăjiţi de război şi îl consideră palpitant şi fascinant. În calitate de istoric, sunt ferm convinsă că, atâta timp cât dorim să ne înţelegem trecutul, trebuie să includem războiul în studiul istoriei omenirii. Efectele războiului au avut un asemenea impact, încât, dacă l-am exclude din studiul istoriei, am ignora una dintre acele puternice forţe care, alături de geografie, resurse, economie, curente ideologice şi schimbări sociale şi politice, au modelat evoluţia omenirii şi au schimbat istoria“, spune Margaret MacMillan.

Margaret MacMillan analizează modalitățile în care războiul a influențat societatea umană și cum transformările ce au marcat organizarea politică, tehnologia sau ideologiile au afectat felul în care – și rațiunile pentru care – luptăm. Lucrarea de față explorează o serie de chestiuni mult dezbătute și controversate: Când au început războaiele? Suntem destinați, prin natura noastră umană, să ne luptăm unii cu alții? De ce a fost războiul descris ca fiind cea mai organizată activitate umană? De ce războinicii sunt în marea lor majoritate bărbați? Este războiul întotdeauna sub propriul nostru control?

„Margaret MacMillan a scris încă o carte de referință… Are dreptate când afirmă că trebuie, mai mult ca niciodată, să reflectăm la război. Și ne-a arătat cum să o facem, în această carte strălucită, elegant scrisă”, spune H.R. McMaster.

Bazându-se pe lecțiile oferite de războaiele din trecut, de la istoria clasică până la cea contemporană, MacMillan dezvăluie multiplele fațete ale războiului – felul în care ne–a determinat trecutul, viitorul, viziunea asupra lumii și propria concepție despre noi înșine.

Reputatul istoric ne spune că războiul vine cu o serie de întrebări fundamentale referitoare la ce înseamnă să fii om şi care este esenţa societăţii umane. Ce scoate oare războiul la suprafaţă: latura animalică a omului sau ce este mai bun în el? MacMillan declară că nu putem ajunge la o concluzie unanimă, la fel cum nu putem găsi un răspuns universal valabil nici la restul întrebărilor despre război. Să fie oare războiul o componentă inerentă a societăţii umane, făcând parte din textura noastră, ca un păcat originar, din momentul în care strămoşii noştri au format primele comunităţi? Să fie oare o stigmă a lui Cain, un blestem care ne condamnă la o viaţă de nesfârşite conflicte? Dacă nu cumva e o profeţie primejdioasă care se îndeplineşte tocmai fiindcă o invocăm? Să fie oare schimbările sociale cele care declanşează noi tipuri de război sau viceversa? Să fie războiul cel care provoacă schimbările din societate? Sau poate că nici n-ar trebui să încercăm să aflăm de unde a pornit totul, ci să considerăm războiul şi societatea doi parteneri, blocaţi într-o relaţie deopotrivă periculoasă şi productivă. Poate oare războiul — distrugător, crud şi risipitor — să aducă şi beneficii? Toate aceste întrebări sunt importante pentru Margaret MacMillan și ea încercă să vină cu răspunsuri, desluşind şi alte enigme care apar pe măsură ce dezbate acest subiect.

Autoarea de origine canadiană Margaret MacMillan este un istoric de renume mondial, profesor emerit de istorie internațională la Universitatea Oxford și profesor la Universitatea din Toronto. Și-a obținut doctoratul la St Antony’s College, Oxford, unde mai târziu a ocupat poziția de rector. Anterior a mai fost rector al Trinity College din cadrul Universității din Toronto, precum și la Universitatea Ryerson. Eminent expert în istorie şi relaţii internaţionale, MacMillan este şi un frecvent comentator în mass-media. Este autoarea unor lucrări de mare succes, traduse în mai multe limbi și încununate cu premii prestigioase, precum „Războiul care a pus capăt păcii: Drumul spre 1914”, „Făuritorii păcii: Șase luni care au schimbat lumea” și „Oamenii istoriei”, publicate și în limba română de Editura Trei.

05
/05
/14

T. O. Bobe, scriitorul care a dat acum zece ani „Cum mi-am petrecut vacanța de vară“, o carte de o forță de expresie, ba chiar și de un succes rareori egalate, T. O. Bobe, scriitorul care a revenit în 2011 cu „Contorsionista“, ne-a oferit un scurt interviu din care va rezulta că a scrie cărți în România echivalează cu a merge pe o sârmă imposibilă care arareori duce undeva.

02
/05
/14

Secolul XIX a reprezentat o perioadă ȋnsemnată ȋn istoria literaturii spaniole. Ocupația franceză din primele decenii a știrbit avȃntul creativ al spaniolilor. Ȋn 1833 ȋnsă, moartea lui Fernando VII a prilejuit instalarea romantismului prin scriitori ca Ángel de Saavedra sau José Zorrilla. Și cum iubirea a reprezentat dintotdeauna o sursă inepuizabilă de inspirație pentru romantici, ȋn anii 1800 au luat naștere numeroase opere valoroase din care se desprind povești diafane și drame psihologice inedite. 

30
/04
/14

În perioada 30 aprilie-18 mai 2014, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, se va afla în România pentru mai multe întîlniri cu cititorii.

30
/04
/14

Admit: doar v-am ademenit cu acest titlu. Nu e ca și cum aș ști. Altfel, vă trimiteam ilustrate din Lanzarote sau ceva. Nu e cazul.

29
/04
/14

Librăria Humanitas de la Cişmigiu va găzdui astăzi (29 aprilie), de la ora 19.00, o nouă întâlnire a Clubului Cărţile Denisei, care va avea ca subiect cartea „Tabachera din Bagombo” de Kurt Vonnegut, aparută recent la editura Humanitas.

27
/04
/14

Rusia – controversată și ȋntinsă, țara marilor artiști și a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi ȋntr-o singură carte. Natalia Kliuceariova ȋși propune să-i capteze esența, sufletul alcătuit din frȃnturi de viață. Uneori triste, alteori posedȃnd o carismă neȋnțeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie ȋn care descoperi mereu ceva surprinzător.

26
/04
/14

Am citit abia acum, bărbat la 30 de ani, “De ce fierbe copilul în mămăligă” (Polirom, 2013). Am simțit, abandonându-mă unui entuziasm când insolent, când resemnat, inima îmbătrânindu-mi. Trăiesc de atunci ca și cum aș ști răspunsul la o întrebare care nu i-a fost pusă, de fapt, niciodată nimănui. M-am întâlnit cu Aglaja Veteranyi, autoarea, așa cum un drum îmbrățișează un alt drum la o răscruce.

19
/04
/14

Paisprezece titluri semnate de Gabriel Garcia Marquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat pentru agenţia Mediafax reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian.

18
/04
/14

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

10
/04
/14

Astăzi, de la ora 18.30, la Librăria Dalles din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banus, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică, Însemnările mele, disponibile şi în ediţie digitală.

09
/04
/14

Scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1982, spitalizat pe 31 martie, din cauza unei infecţii pulmonare şi urinare, a fost externat marţi.

07
/04
/14

Dan Alexe a scris „Miros de roşcată amară şi alte povestiri” (Humanitas, 2014). Sunt puține paginile care se mai pot scrie de-acum la același nivel al limbii române în proza scurtă.

01
/04
/14

Marţi, 1 aprilie, începând cu ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unei seri dedicate romanului Ultimul nud de Ellis Avery, unul dintre cele mai îndrăzneţe romane publicate în 2012. Volumul reînvie atmosfera boemă din Parisul anilor nebuni, evocând atât figura fascinantă şi scandaloasă a pictoriţei Tamara de Lempicka, cât şi pe cea a celebrului ei model, Rafaela, care i-a fost marea iubire.