Răzvan Petrescu. Amintiri livrești, cenzură și maculatură
https://www.ziarulmetropolis.ro/razvan-petrescu-amintiri-livresti-cenzura-si-maculatura/

Inspirat de o însemnare a criticului literar Paul Cernat, Răzvan Petrescu, unul dintre cei mai valoroşi scriitori contemporani români, şi-a amintit de “colosala” echipă redacţională care popula editura Cartea Românească în anii 80 şi, prin ricoşeu, de rolul… purificator al dublei cenzuri din acele vremuri. Un articol savuros pe care nu-l puteam lăsa să se topească în negura subsolurilor reţelelor de socializare.

Un articol de Petre Ivan|16 februarie 2018

Postarea de către Paul Cernat a unui mic şi perfect rotund studiu despre Florin Mugur a coincis cu nostalgia mea din seara precedentă – cînd mi-am adus aminte de echipa colosală pe care am găsit-o la Cartea Românească în a doua parte a anilor ‘80. Florin Mugur, Mircea Ciobanu, Gabriela Adameşteanu, Magdalena Bedrosian, Cornel Popescu, Maria Graciov, Sorin Mărculescu, Liviu Călin, George Bălăiţă, Florin Iaru, Angela Martin. Mircea Nedelciu lucra la librărie. Acolo l-am întîlnit şi pe Ştefan Agopian, nu ştiu dacă lucra la editură sau doar era prieten cu ei.

Vă imaginaţi ceva mai strălucitor decît acea mică lume? N-aveţi cum.

Şi nu întîmplător mi-am amintit de ei, fiindcă citeam o oribilă ofertă pentru publicare. Ei bine, oricare redactor de la CR ar fi desfiinţat aproape toate manuscrisele care se publică şi se vînd azi în draci, mai mult, vreo trei dintre ei ar fi chemat autorii la o mică discuţie, ăia s-ar fi dus încrezători (încrederea lor e stupefiantă) şi s-ar fi trezit făcuţi tocăniţă, pe paragrafe. Ideea fiind ca oamenii lipsiţi de limba română şi de talent să nu mai publice niciodată absolut nimic – iar Cartea Românească reuşea să-i stopeze: vorbim despre cenzura de valoare, de care se ocupa editura.

După ce trecea – cu mari dificultăţi şi multe observaţii – de redactorul responsabil, cartea ajungea la cenzorul politic, iar aici cunoaşteţi sau aţi aflat cum se petreceau lucrurile. Uneori cenzorul era tembel – probabil că de-asta au scăpat vii “Calpuzanii”, formidabilul roman al lui Silviu Angelescu –, alteori îi plăcea cartea şi se făcea că nu vede evidenţa, din păcate erau cazuri rarisime.

Dacă opreşti azi publicarea unei maculaturi, creatura lovită de grafomanie ar ţipa isteric ca muşcată de (completaţi) că-i cenzură, eşti comunist, ai herpes. Bineînţeles că a existat o cenzură de valoare şi cu mult timp înainte de comunism, însă nechemaţii contemporani în ţărînă nici nu vor s-audă. Şi sigur că judecata valorică ar trebui neapărat reinventată, ca să dărîme rafturile librăriilor de tonele de delir narcisist-agresiv, însă mă tem că nu se mai poate întîmpla vreodată, prin urmare vor fi tipăriţi în continuare puşcăriaşii, temnicerii, poliţia călare, muzele, generalii, memestocii, freneticele, disperatele, retardaţii, pompierii cu tulumba mică etc.

Cărţile pe care le văd – zdrobitoarea majoritate – sînt indescriptibil de bune să înfunde chiuveta, ca să mă expr

im elegant, totuşi n-ar fi mare lucru, problema e cu publicul. Devorează porcăriile. Dacă nu este educat (poate fi educat doar prin cărţi foarte bune sau, mai eficient, prin bătaie) va digera fericit pînă la capătul vieţii numai mizerii şi va muri prost, cu lumînare la cap. De-aia de nuntă.” (Răzvan Petrescu, pe pagina sa de facebook)

Despre Răzvan Petrescu

Născut în 1956, absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, profesează opt ani ca medic. Este descoperit în 1986 de criticul literar Mircea Martin şi frecventează cenaclul Universitas timp de patru ani. Renunţă la medicină în 1990 şi lucrează la revistele Cuvîntul şi Amfiteatru , apoi la editurile Litera, All şi Curtea Veche Publishing.

La Cartea Românească îi vor apărea volumele de proză scurtă Grădina de vară (1989, premiul Fundaţiei Liviu Rebreanu), Eclipsa (1993, premiul oraşului Tîrgovişte), Într-o după-amiază de vineri (1997, premiul Cartea Anului la Salonul Naţional de Carte de la Cluj, premiul ASPRO pentru cea mai bună carte de proză a anului şi Premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), un jurnal – Foxtrot (2008, Premiul Radio România Cultural). Urmează Variaţiuni pe o temă de Vater-Puccini – interviuri în proză (Curtea Veche Publishing, 2013).

A scris două piese de teatru: Farsa (1994, Editura Unitext, premiul UNITER) şi Primăvara la bufet (1995, Editura Expansion, Marele Premiu la Concursul Naţional de Dramaturgie „Camil Petrescu” ediţia I, şi premiul Uniunii Scriitorilor). Pentru că a făcut un copil în mod legal, a fost tradus în Israel (Editura Nymrod, 2007), Spania (Editura El Nadir, 2010) şi Anglia (University of Plymouth Press, 2012). Îi plac murele.

Foto: Răzvan Petrescu – facebook

 

19
/01
/18

Mai multe manuscrise originale ale scriitorului american Stephen King au fost distruse într-o inundaţie care a avut loc la o librărie aflată în oraşul Bangor din statul american Maine. Din cauza inundaţiei, librăria Gerald Winters And Son a pierdut 2.000 de cărţi, reprezentând 90% din inventar.

18
/01
/18

Muzeul Național Cotroceni organizează marți, 23 ianuarie, de la ora 18.00, prima întâlnire din cadrul programului „Conversații la muzeu”. Intitulată „Captivitatea esteticului, între zidurile istoriei și presiunile politice. O fatalitate?”, conferința de debut va fi susținută de criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu și va fi moderată de jurnalistul și mediatorul cultural Matei Martin.

11
/01
/18

Se împlinesc, iată, pe 15 ianuarie, 168 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, ocazie cu care vă propunem să ne reamintim de acesta prin intermediul unor scurte fragmente din corespondența sa cu Veronica Micle, extrase din volumul „Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit” (Polirom, 2000).

08
/01
/18

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Ambasada României în Republica Portugheză, Institutul Cultural Român de la Lisabona și Muzeul Național de Arheologie organizează recitalul „Dor de Eminescu“, în interpretarea actorului Ion Caramitru și a clarinetistului Aurelian-Octav Popa.

07
/01
/18

Piața de carte din România n-a fost deloc săracă în anul 2017, însă la fel ca în anii trecuți, puține dintre ele au fost reale evenimente editoriale. Ziarul Metropolis vă propune un top 10 al celor mai semnificative apariţii din anul care tocmai s-a încheiat.

21
/12
/17

Pe 21 decembrie 1989, începea Revoluția la București. Era, așadar, începutul schimbării. La 28 de ani distanță, vă propunem să aruncăm o privire în urmă și să ne amintim de unde venim.

20
/12
/17

​Săptămâna aceasta a sosit din tipografie o carte-eveniment: „Bulgaria & Romania – 10 years in the European Union / Bulgaria & România – 10 ani în Uniunea Europeană / България & Румъния – 10 години в Европейския Съюз”, o inițiativă Timișoara 2021 și Plovdiv 2019. Volumul a fost lansat, ieri, 19 decembrie, la Sofia, în cadrul unui eveniment amplu al Asociației Plovdiv 2019, iar astazi, 20 decembrie, într-o zi cu o semnificație specială pentru orașul de pe Bega, volumul va fi lansat la Timișoara începând cu ora 15.00, în Sala de Consiliu a Primăriei, în prezența Primarului Municipiului Timișoara, Nicolae Robu, a consilierilor locali și a Simonei Neumann, director executiv al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană.

09
/12
/17

O poveste despre înstrăinare și pierderea rădăcinilor, o poveste despre un felul cum o carte a lui Gogol modifică destine, un nou roman semnat de celebra scriitoarea de origine indiană Jhumpa Lahiri, „Porecla”, a apărut în colecția Babel a Editurii Nemira.

04
/12
/17

Scriitorul american Christopher Bollen este marele câștigător din 2017 al Bad Sex in Fiction Award, un trofeu literar insolit, care recompensează cea mai proastă scenă de sex tipărită într-un roman publicat în anul în curs. Romancierul american a fost recompensat pentru volumul său "The Destroyers", ce conține un paragraf în care protagonistul își compară organele genitale cu "un triunghi de biliard"

30
/11
/17

La 99 de ani de la Marea Unire, vă propunem să ne întoarcem în timp, în acele zile ale lui 1918, când primul Război Mondial se sfârșea, așa cum le-a consemnat cea mai importantă femeie din istoria României – regina Maria, regina României Mari.

29
/11
/17

Astăzi, de la ora 17:00, la Colegiul Noua Europă (Bucureşti, Str. Plantelor, nr. 21) va avea loc o dezbatere pe marginea volumului semnat de istoricul religiilor Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură, apărut în ediţie ilustrată, în seria de autor pe care editura Polirom i-a consacrat-o. Evenimentul va fi moderat de Andrei Pleşu. Intrarea este liberă.

27
/11
/17

Romanul „Ruta subterană”, traducere din limba engleză și note de Justina Bandol, a fost publicat la Editura Humanitas Ficton, în anul 2017. Romanul a fost distins cu Premiul Pulitzer în acest an.