„Rebeli cu o cauză”. Privind înapoi cu emoţie
https://www.ziarulmetropolis.ro/rebeli-cu-o-cauza-privind-inapoi-cu-emotie/

CRONICĂ DE FILM În documentarul „Rebeli cu o cauză” (2019), de Dobrivoie Kerpenisan, prezentat în premieră la Astra, români de diferite categorii sociale vorbesc despre singurul lucru ce îi mai uneşte: Revoluţia la care au participat în decembrie 1989 în comuna lor bănăţeană, Sânpetru Mare, când au fost fotografiaţi de viitorul cineast.

Un articol de Ionuţ Mareş|6 noiembrie 2019

Premisa documentarului „Rebeli cu o cauză” pare simplă, însă potenţialul ei este uriaş.

De etnie sârbă, Dobrivoie Kerpenisan era în decembrie 1989 student la Arte în Germania de Vest, unde plecase cu părinţii când era copil, fugind din Banatul românesc.

A ajuns în România încă socialistă pe 17 decembrie, cu puţin timp înainte de închiderea graniţelor. Venise în comuna unde se născuse, Sânpetru Mare, să-şi viziteze bunicii şi alte rude, aşa cum mai făcuse de câteva ori şi în timpul comunismului.

De data asta însă, în Timişoara tocmai începuse Revoluţia, iar evenimentele de acolo au avut primele efecte până în Sânpetru Mare, unde oamenii au început de asemenea să se revolte. Şi-au exprimat solidaritatea cu victimele Revoluţiei din marele oraş, dar şi propriile nemulţumiri. Au afişat bannere anticomuniste şi au strigat „Jos Ceauşescu!”. Au invadat clădirile oficiale şi au distrus tablourile cu dictatorul.

Chiar din prima zi, tânărul fotograf a urmărit mulţimea din sat cu aparatul său, mânat de instinct.  A fotografiat protestele şi pe cei mai vizibili participanţi, fără a fi neapărat conştient de importanţa evenimentelor.

„În acele zile fotografiam în special oameni obişnuiţi: tineri, vârstnici, copii, mame, muncitori şi alţii. La momentul respectiv nu eram conştient despre semnificaţia istorică a acţiunilor mele. Eram unul dintre ei, iar faptul că eram acolo a fost singurul lucru care a contat în acel moment. O experienţă existenţială care avea să-mi schimbe viaţa în final”, spune Dobrivoie Kerpenisan, care a scos recent din uitare fotografiile făcute în tinereţe (unele chiar la Timişoara).

La 30 de ani de atunci, Dobrivoie Kerpenisan, devenit între timp şi cineast, i-a căutat pe protagoniştii revoltei din Sânpetru Mare şi din instantaneele sale care surprind energia extraordinară a manifestaţiilor. Le-a arătat fotografiile din urmă cu trei decenii (incluse, între timp, într-un album), i-a îndemnat să rememoreze acele momente istorice şi să îşi spună gândurile în legătură cu traseul României.

Exact acest proces de confruntare cu trecutul a unor oameni simpli, foşti revoluţionari la ei în comună, este surprins în documentarul „Rebeli cu o cauză”, care nu are o structură foarte spectaculoasă – o înşiruire de secvenţe de câteva minute fiecare cu câte unul dintre personajele din fotografiile vechi, filmate în mediul lor de acum.

Foarte puternică este însă emoţia autentică pe care oamenii o trăiesc în faţa imaginilor cu ei tineri, în timpul protestelor de acum 30 de ani, şi pe care camera de filmat o înregistrează cu delicateţe, în planuri fixe, neintruzive.

Însă această mizanscenă şi această structură de montaj aparent nesofisticate au forţa lor. Şi asta pentru că filmul, de la scenă la scenă, funcţionează şi ca o reconstituire minuţioasă, din fotografiile de altădată şi din rememorările de acum, a cronologiei unei mini-revoluţii dintr-un sat bănăţean, desfăşurată la marginea istoriei, departe de ochii lumii largi.

Şi ar fi rămas probabil complet uitată dacă nu ar fi existat un tânăr venit din Germania şi aparatul său de fotografiat.

Apoi, planul secund în fiecare dintre secvenţele-interviu vorbeşte, subtil, despre situaţia prezentă a foştilor revoluţionari: de la cei mai săraci (unul dintre ei este lăsat, din milă, să locuiască în gara abandonată a comunei, iar altul trăieşte în mizerie) şi simplii pensionari sau agricultori şi până la un manager de firmă şi o femeie asistentă medicală stabilită de mai mulţi ani în Spania.

Diversitatea destinelor şi a opiniilor faţă de trecut, inspirat reflectată prin decupajul făcut de Dobrivoie Kerpenisan, arată în ce fel speranţele din timpul acelor zile, ameţitoare datorită presimţirii libertăţii, s-au împlinit. Dacă s-au împlinit.

Iar montajul construit din secvenţele-amintire succesive sugerează, în subtext, un individualism inerent al post-comunismului, cu victime şi învingători, pus în contrast cu solidaritatea şi euforia din timpul răbufnirii populare din acel decembrie tot mai îndepărtat, redate în fotografiile alb-negru, incluse, de altfel, în prologul filmului.

Vineri, 8 noiembrie, de la ora 19.00, La Goethe Institut din Bucureşti (Pavilion 32, Calea Dorobanţi 32), va avea loc, în prezenţa lui Dobrivoie Kerpenisan, vernisajul expoziţiei „Unfinished: Rebels With a Cause – Eroii neştiuţi ai Revoluţiei române, după 30 de ani”, cu fotografiile care au stat la baza filmului „Rebeli cu o cauză”. Expoziţie va putea fi văzută până pe 23 noiembrie.

28
/01
/21

Timișoara la cutie – Cetate reproduce o felie din cartierul Cetate, centru istoric și principal pol de atracție turistică al orașului, aducând la viață 5 din clădirile emblematice ale orașului, într-un format de miniaturi, puzzle și cărți poștale. Cutia oferă copiilor șansa de a cunoaște mai bine orașul Timișoara prin joacă, învățând despre arhitectura și istoria acestuia iar adulţilor ocazia de a se (re)îndrăgosti de oraş privindu-l cu ochi de turist.

18
/01
/21

De la împăratul Nero sau pictura renascentistă la povestea lui Alice în Țara Minunilor și la „divele” secolului XX, cele mai așteptate evenimente expoziționale programate în 2021 în Europa promit experiențe de calitate.

13
/01
/21

În această perioadă, atelierele MNAC se desfășoară online, într-o formulă interactivă. „Arta contemporană de la plancton la zbor intergalactic” este o serie de ateliere care ne ajută să înțelegem expoziția Colecției MNAC, „Văzând Istoria. 1947-2007”, dar și de unde vine și se hrănește arta contemporană, în general.

08
/01
/21

Până pe 27 iunie 2021 puteți vizita o nouă expoziție temporară la MNAR, intitulată „Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină”, organizată în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească (Calea Victoriei 49-53).

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.