„Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee”, de Tatiana Niculescu (fragment)
https://www.ziarulmetropolis.ro/regele-si-duduia-carol-ii-si-elena-lupescu-dincolo-de-barfe-si-clisee-de-tatiana-niculescu-fragment/

Joi, 16 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu are loc lansarea cărţii semnate de Tatiana Niculescu, „Regele şi Duduia. Carol II şi Elena Lupescu dincolo de bârfe şi clişee” (Humanitas, 2019. Colectia: Memorii/Jurnale), un volum fascinant din care vă propunem aici un fragment.

Un articol de Liliana Matei|16 mai 2019

Autoarea reconstruiește, din documente de arhivă, scrisori inedite, memorii, jurnale și mărturii ale contemporanilor, culisele celui mai stăruitor scandal politic din istoria interbelică a României. La eveniment vor vorbi scriitoarele Tatiana Niculescu și Ioana Pârvulescu și istoricul Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naționale.

Pe fundalul prăbușirii imperiilor și a monarhiilor, între noile granițe ale României Mari, viața politică e zguduită de o poveste de dragoste. Prințul moștenitor fuge în lume, în plină epocă antisemită, cu o femeie cu origini evreiești. Despre ei și povestea lor se va vorbi necontenit timp de decenii. Legionarii și, pe linia lor, comuniștii îi vor descrie în contururi îngroșate de ură, invidie și resentiment. Presa internațională va căuta să-i situeze când în descendența marilor iubiri interzise, când în anticamera unor tenebroase intrigi și comploturi politice. Vor fi condamnați de toți, bârfiți, hărțuiți și defăimați în ziare, în manuale și în cărți de istorie. Vor rămâne împreună în ciuda tuturor. Ce se află însă dincolo de bârfe și clișee și ce ascund ele sub masca discursului patriotard, antisemit sau moralizator? Din documente de arhivă, scrisori inedite, memorii, jurnale și mărturii ale contemporanilor, această carte reconstruiește culisele celui mai stăruitor scandal politic din istoria interbelică a României.

Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee (fragment)

La câteva zile de la sosire, împreună cu Elena Lupescu și mai mulți prieteni, Carol e invitat la un ceai la Hotel Savoy din centrul Londrei. Presa consemnează imediat evenimentul. Apoi, Barbu Ionescu cumpără toate biletele din loja regală a Teatrului Strand la spectacolul Monstrul, în care joacă o actriță celebră, Ruby Miller. Descinderea lor la teatru împreună cu soții Ionescu e salutată cu ovații de tineri adunați la intrarea în foaier. Elena Lupescu poartă o haină cu guler de hermină și manșete de vulpe. Ziarele de a doua zi îi descriu eleganța simplă și naturalețea. În pauza dintre acte, ea fumează o țigaretă, iar Carol face cunoștință cu actrița Ruby Miller, care primește un buchet imens de flori prin grija lui Barbu Ionescu.

În timp ce ziarele se ocupă frenetic de aparițiile cuplului Carol–Elena Lupescu la evenimente mondene și se bat pentru obținerea unor interviuri exclusive, un fost detectiv de la Scotland Yard contactat din aprilie și plătit de reprezentanți ai guvernului de la București se află pe urmele lor. Harold Brust întocmește meticulos dosarul „Carol al României“. 18 ani de experiență în slujba poliției britanice l-au înzestrat cu cele două aptitudini detectivistice esențiale: observația și deducția. Brust e impresionat de prezența Elenei Lupescu, pe care o descrie ca pe „o actriță de primă mână în cea mai senzațională reprezentație politică a tuturor timpurilor“, remarcându-i farmecul aparte specific evreicelor, toaletele de un desăvârșit bun-gust, tenul care abia dacă are nevoie de vreun machiaj și, mai cu seamă, ochii care strălucesc când ademenitori, când sfredelitori.

Brust informează deopotrivă clienții români care-l plătesc și Foreign Office despre activitățile cuplului și ale lui Barbu Ionescu. E foarte probabil ca, la rându-i, să fi primit și el informații utile despre ei și alți străini cu care se aflau în legătură pe teritoriul Marii Britanii. Reședința de la Godstone e păzită zi și noapte de foști colegi de-ai lui Brust de la Scotland Yard, care au misiunea să asigure securitatea înaltului oaspete, rudă a regelui George V, vărul reginei Maria. Zilnic, apar la porți nenumărați curioși dornici să-i vadă, măcar în treacăt, pe Carol și pe Elena Lupescu, despre care ziarele scriu că trăiesc o dragoste ca-n filme.

Detectivul află că într-o tipografie din centrul Londrei, aproape de strada Seven Dials, se multiplică 20.000 de manifeste scrise în românește și adresate „Poporului României Mari“. Brust avea instrucțiuni de la oamenii de legătură din Paris să le furnizeze, cu orice preț, o dovadă a existenței manifestelor. Spre norocul lui, tipografia trimite primele câteva sute de exemplare la Oakhurst Court spre verificare. Sosirea curierului la ușa din dos a conacului, care dă spre bucătărie, coincide, ca un făcut, cu sosirea camionetei care aprovizionează reședința cu carne.

Brust se repede la un măcelar din localitate, cumpără o ciozvârtă strașnică de miel, improvizează o tavă și un halat ca cele ale băieților care livrează carnea și bate și el la ușa din dos. Cum nu-i răspunde nimeni, detectivul încearcă ușa, nu e încuiată, intră, vede imediat coletul cu manifeste printre pachetele cu alimente proaspăt livrate și apucă să-și strecoare câteva în buzunar înainte de a fi surprins de una dintre servitoare, căreia i se recomandă drept băiatul cu carnea și o șterge. „Dacă, în seara aceea, la masă le-o fi fost servită o delicioasă friptură de miel, habar n-au avut Carol și doamna Lupescu cui datorau acest ospăț!“ avea să povestească peste ani fostul detectiv.

Imediat, a trimis la Paris cele câteva manifeste sustrase.

Tatiana Niculescu este scriitoare, autoare a biografiilor istorice Regina Maria: Ultima dorință (Humanitas, 2015, 2016, 2018), Mihai I, ultimul rege al românilor (Humanitas, 2016), Mistica rugăciunii și a revolverului: Viața lui Corneliu Zelea Codreanu (bestseller Humanitas, 2017), Ei mă consideră făcător de minuni: Viața lui Arsenie Boca (Humanitas, 2018). Sub semnătura Tatiana Niculescu Bran a debutat cu romanul Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006), care a devenit piesă de teatru în dramatizarea autoarei și în regia lui Andrei Șerban. Același roman a stat la baza filmului După dealuri, în regia lui Cristian Mungiu, care a obținut premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes în 2012. Alte romane: Nopțile Patriarhului, Povestea domniței Marina și a basarabeanului necunoscut, Tăierea Fecioarelor.

22
/10
/15

Şi în această a 25-a ediţie FNT, un accent deosebit va fi îndreptat spre cartea tipărită, cartea – văzută ca valoare, fie că e vorba de literatură sau carte de teatru ori studiu ştiinţific. Astfel, Festivalul Naţional de Teatru continuă, pe parcursul celor zece zile de desfăşurare, să transforme semnalul editorial în eveniment public, propunând un număr de 16 lansări de carte.

20
/10
/15

Săptămâna acesta debutează cea de a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale și de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 20 de evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 21-23 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

18
/10
/15

Luni, 19 octombrie, de la ora 18.00, la Cinema Studio (Bd. Magheru 29) din Bucureşti, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Zilelor Filmului German, va avea loc premiera filmului documentar Le beau danger, regizat de René Frölke, şi dedicat prozatorului şi eseistului român Norman Manea cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani.

14
/10
/15

„4 A.M. Cantosuri domestice” este o plachetă de versuri de Radu Vancu. 4 A.M. este cea mai grea oră dintr-o noapte. Puțini reușesc să o depășească. Încă și mai puțini dintre supraviețuitori sunt poeți.

14
/10
/15

Lucian Dan Teodorovici a obţinut Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul prestigiosului Premiul Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, ediţia 2015, pentru romanul Matei Brunul (Polirom, 2011, 2014, disponibil şi în ediţie digitală).

13
/10
/15

În luna noiembrie a acestui an, la București va avea loc o manifestare de amploare, respectiv ”Zilele Culturii Ruse”, aflată deja la a V-a ediție. Sub moto-ul ”Haideți să (re)descoperim Rusia împreună”, Centrul Rus, care, totodată, îşi serbează 90 de ani de existenţă, îi invită pe bucureşteni la o călătorie-circuit prin cultura Rusiei.

09
/10
/15

Volumul "Timp second hand. Sfârşitul omului roşu", scris de Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe 2015, este în curs de publicare la editura Humanitas, în traducerea din limba rusă a Luanei Schidu.

08
/10
/15

Scriitoarea şi jurnalista belarusă Svetlana Alexievich a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015, "pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre", potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

04
/10
/15

Vă era dor de glumele lui Jerry Seinfeld? Acum le puteți găsi și în varianta scrisă, în volumul „Seinfeld. Pe limba mea”, apărut la Editura Allfa.

02
/10
/15

Marți, 6 octombrie, de la 19:00, Revista de Povestiri organizează la Cărturești Verona a patra întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories, care are în centru romanul „Deadline”, de Adina Rosetti. Invitații care vor discuta despre experiențele lor legate de temele cărții sunt Cristina Ion și Bülent Duagi.

02
/10
/15

La aproape cincisprezece ani de la succesul romanului Simion Liftnicul, Petru Cimpoeşu, unul dintre prozatorii de primă linie ai ultimilor ani, ne face cunoştinţă cu Celălalt Simion, într-o poveste plină de surprize şi umor. Romanul a apărut în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom şi este disponibil din această săptămînă în librăriile din ţară şi pe www.polirom.ro.

01
/10
/15

ION STRATAN (1955-2005), unul dintre cei mai importanţi poeţi „optzecişti“, ar fi împlinit astăzi 60 de ani. Prieten cu Nichita Stănescu şi considerat drept cel mai important continuator al acestuia, Stratan a fost , de asemenea, “cel mai distins poet al Cenaclului de Luni la o vreme când ceilalți optzecisti încă își pregăteau ucenicia”.